Ultimul asediu asupra pământului românesc: Aproape jumătate din țară este în prag de deșertificare

Într-un document oficial asumat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, sub semnătura secretarului de stat Răzvan-Cosmin Butuza, sunt prezentate cifre îngrijorătoare privind degradarea terenurilor la nivel național. Conform raportului, o suprafață totală de 11.298.069,03 hectare este în prezent susceptibilă de degradare prin aridizare și posibilă deșertificare, reprezentând cea mai mare parte a suprafeței agricole a României.

Harta riscului: De la vulnerabilitate moderată la degradare extremă

Analiza ministerială detaliază gradul de susceptibilitate pe patru categorii principale și scoate în evidență amploarea fenomenului:

• Susceptibilitate extrem de mare: 251.876,27 ha (2,2%).
• Susceptibilitate foarte mare: 529.760,71 ha (4,7%).
• Susceptibilitate mare: 7.546.349,87 ha (66,8%).
• Susceptibilitate moderată: 2.970.082,19 ha (26,3%).

Cea mai mare parte a suprafeței agricole a țării prezintă risc de degradare prin aridizare și posibilă deșertificare. Regiunile cele mai afectate includ Câmpia Română, Podișul Moldovei, Dobrogea și Câmpia de Vest.

Indicele de ariditate Palfay indică faptul că degradarea este mai accentuată pe anumite tipuri de terenuri în cadrul acelorași regiuni geografice. Solurile cu textură grosieră, precum terenurile nisipoase din partea de sud a Olteniei, sunt extrem de vulnerabile în fața acestui fenomen. În mod similar, solurile cu textură fină și tasate, cum sunt cele argiloase din Piemontul Getic sau Câmpia Găvanu-Burdea, rețin apa cu dificultate și accelerează procesul de degradare. O situație critică se regăsește și în cazul solurilor saline, un exemplu reprezentativ fiind Valea Călmățuiului, unde compoziția chimică a pământului grăbește aridizarea. Totodată, solurile scheletice de pe terenurile puternic înclinate, întâlnite în partea central-estică a Dobrogei, se confruntă cu un deficit real de apă care depășește deficitul climatic.

La nivel regional, ponderea principală în statistica degradării revine zonelor formate din Câmpia Română, Podișul Moldovei și parțial Dobrogea, cu o suprafață totală afectată de peste 8,3 milioane de hectare. Dobrogea semiaridă este singura regiune din țară care prezintă suprafețe încadrate în categoria de susceptibilitate excesivă, cu un total de peste 251.000 de hectare. În contrast, Câmpia de Vest și Podișul Transilvaniei figurează în statistici cu riscuri mai scăzute, acestea fiind încadrate în special în categoriile de susceptibilitate mare și moderată.

Ce înseamnă cele 11,29 milioane hectare?

Pentru a pune în perspectivă cifra de 11.298.069,03 hectare menționată în documentul Ministerului Mediului, iată câteva repere utile:

• Proporția la nivel național: Această suprafață reprezintă cea mai mare parte a suprafeței agricole a țării.
• Comparație cu suprafața totală a României: Având în vedere că suprafața totală a României este de aproximativ 23,8 milioane de hectare, cele 11,3 milioane de hectare susceptibile de aridizare reprezintă aproape 47,5% din întreg teritoriul național.
• Distribuția riscului: Din acest total, marea majoritate, adică 7.546.349,87 hectare (66,8%), prezintă o susceptibilitate mare de degradare.
• Zonele critice: Suprafețele cu risc extrem de mare și foarte mare însumează peste 780.000 de hectare (aproximativ 7% din totalul degradabil), fiind localizate în special în regiuni precum Dobrogea semiaridă.

Practic, aproape jumătate din teritoriul României se află sub diverse grade de amenințare de a deveni teren arid sau deșertificat dacă nu se intervină prin măsuri precum perdelele forestiere.

Perdelele forestiere: scutul verde împotriva schimbărilor climatice

Pentru a contracara aceste efecte, Ministerul Mediului, prin Garda Forestieră Națională, coordonează programe de împădurire și înființare a perdelelor forestiere de protecție. Acestea au rolul de a preveni eroziunea solului, de a reduce poluarea și de a proteja căile de comunicație împotriva înzăpezirii.

Până în prezent, au fost înființate 330 de hectare de perdele forestiere la nivel național, dintre care 234 ha sunt dedicate exclusiv protecției autostrăzii A2, în județele Călărași și Constanța. Planurile de investiții vizează extinderea acestora de-a lungul drumurilor naționale din județe precum Caraș-Severin, Mehedinți, Dolj, Olt și Teleorman.

Implementarea prin PNRR și rezultatele pe județe

Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă principalul motor financiar pentru noile campanii de împădurire în zonele critice. Situația curentă arată un progres semnificativ în mai multe județe din sudul țării:

• Județul Olt: Din 1.622 ha preluate, au fost deja împădurite 1.530 ha.
• Județul Călărași: 794 ha împădurite dintr-un total de 799 ha preluate.
• Județul Teleorman: Aproape de finalizarea obiectivelor, cu 292 ha împădurite din 293 ha.
• Județul Dolj: Un punct critic datorită solurilor nisipoase, unde Direcția Silvică administrează peste 2.000 ha de perdele forestiere (zonele Dăbuleni și Sadova). Tot aici, prin PNRR, sunt în curs de realizare contracte pentru 1.750 ha de împăduriri noi și 1.500 ha de reîmpăduriri.

Combaterea deșertificării este gestionată sub autoritatea Comitetului Național pentru Combaterea Secetei, organism înființat prin HG nr. 474/2004, care reunește reprezentanți din 44 de instituții ale statului. În prezent, acest comitet face parte din Consiliul interministerial pentru agricultură, dezvoltare rurală și mediu, asigurând o abordare integrată a crizei climatice care amenință siguranța alimentară și stabilitatea solurilor din România

sursa: puterea