Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a transmis un mesaj complex despre starea economiei: pe de o parte, banca centrală nu ar fi susținut artificial cursul euro în perioada recentă, iar pe de altă parte, economia României traversează o etapă de ajustare severă, cu efecte directe asupra PIB-ului, consumului și pieței muncii, dar cu impact de temperare a inflației.
Declarațiile au fost făcute în cadrul prezentării Raportului asupra inflației, ediția mai 2026, document care confirmă o perioadă de presiuni mixte: inflație alimentată de șocuri externe, dar și dezinflație generată de scăderea cererii interne.
„Nu am ținut cursul euro artificial” – semnal despre intervenții reduse
Una dintre cele mai urmărite declarații ale guvernatorului a vizat piața valutară. Isărescu a respins ideea unei stabilizări artificiale a cursului euro, susținând că acest lucru se poate observa din nivelul rezervelor valutare.
„Nu am ținut cursul euro artificial, se vede din evoluția rezervelor valutare”, a spus guvernatorul, adăugând că, spre deosebire de perioada aprilie–mai 2025, intervențiile BNR din 2026 au fost „mult mai mici”.
Mesajul sugerează o schimbare de abordare și anume că banca centrală ar fi permis o flotare mai liberă a cursului, într-un context în care presiunile externe și interne nu mai necesită intervenții masive.
„Ne permitem acum să fim mult mai flexibili. Probabil asistăm la un nou prag”, a mai afirmat Isărescu.
PIB în scădere: „o deviație extrem de negativă”
Dacă pe piața valutară mesajul a fost de relaxare, pe zona economică reală tonul a fost mult mai sobru.
Guvernatorul a descris explicit situația economiei ca fiind una de contracție:
„Deviația PIB este extrem de negativă, trebuie să recunoaștem”, a spus Isărescu, precizând că această scădere a activității economice este una dintre cauzele principale ale temperării inflației.
În termeni simpli, economia produce sub potențial, iar acest „gol de cerere” reduce presiunile asupra prețurilor. Însă beneficiul pe partea de inflație vine cu un cost vizibil în economie: încetinirea activității, reducerea consumului și ajustări în piața muncii.
„Scăderea PIB-ului este puternică, dar ne ajută la inflație”, a subliniat guvernatorul.
Consum mai slab, piață a muncii mai „detensionată”
BNR descrie un tablou în care ajustarea fiscală și încetinirea economică au efecte vizibile în mai multe zone simultan.
Isărescu a arătat că firmele au început să își optimizeze cheltuielile, inclusiv prin reducerea costurilor de personal, pe fondul scăderii activității economice.
„Companiile au optimizat cheltuielile de personal, în contextul slăbirii activității economice”, a spus acesta, adăugând că piața muncii s-a „detensionat”, cu implicații sociale inevitabile.
În același timp, consumul – în special în comerțul cu amănuntul – este descris ca „social dureros”, dar eficient din punct de vedere al luptei cu inflația.
Cu alte cuvinte, economia încetinește tocmai în zonele care influențează direct prețurile: salarii, consum, cerere internă.
Traiectorria inflației a fost influențată de Orientul Mijlociu
Guvernatorul a explicat că traiectoria inflației a fost influențată de factori globali, în special de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu, care au determinat creșteri importante ale prețului petrolului și gazelor.
Aceste șocuri energetice s-au propagat rapid în economie, afectând lanțuri întregi de producție: îngrășăminte, agricultură, industrie chimică și materii prime.
În paralel, inflația de bază – cea controlabilă prin politici monetare – a încetinit, pe fondul scăderii consumului și al temperării costurilor salariale.
„Avem o evoluție surprinzător de bună cu costurile unitare cu forța de muncă din punct de vedere al inflației”, a explicat Isărescu, subliniind însă dimensiunea socială a fenomenului: stagnarea salariilor reale.
Singurul motor de creștere în perspectivă
În contrast cu scăderea consumului, investițiile sunt singurul segment care oferă semnale pozitive.
Isărescu a vorbit despre o „traiectorie crescătoare a investițiilor” în ultimele trimestre din 2025 și speranțe pentru continuarea trendului în 2026.
Totuși, BNR avertizează că această evoluție depinde de stabilitatea financiară și de capacitatea României de a atrage fonduri externe.
„Evoluția viitoare va depinde sporit de finanțarea din surse externe, care are nevoie de continuitate politică. Criza politică nu ajută”, a transmis guvernatorul.
Semnale mixte din economie: deficit mai mic, dar creștere fragilă
Pe partea externă, raportul BNR indică unele îmbunătățiri: deficitul comercial s-a redus în a doua parte a anului 2025, iar contul curent a înregistrat o ajustare considerată „pozitivă, dar modestă”.
Aceste evoluții au fost susținute de un an agricol favorabil și de temperarea consumului intern.
„Tendința este relativ bună”, a spus Isărescu, deși a evitat să o descrie ca fiind una spectaculoasă.
Ce se va întâmpla cu inflația
În planul prognozelor, BNR anticipează o evoluție volatilă a inflației în 2026.
Potrivit raportului, rata anuală a inflației va crește temporar în trimestrul II 2026, pe fondul scumpirii combustibililor și al efectelor din energie și fiscalitate.
Ulterior, inflația ar urma să scadă semnificativ în trimestrul III 2026, pe măsură ce efectele acestor șocuri se estompează, iar cererea internă rămâne redusă.
Pe termen mai lung, inflația ar urma să revină în intervalul țintei abia în 2027, dacă presiunile dezinflaționiste persistă.
O economie „în echilibru instabil”
Mesajul general transmis de BNR este unul de echilibru fragil: inflația începe să fie controlată prin încetinirea economiei, dar această încetinire vine cu costuri sociale și riscuri de stagnare.
Între curs valutar stabil, consum în scădere, investiții încă insuficiente și dependență de finanțare externă, economia României pare să intre într-o etapă de recalibrare profundă.
Isărescu a rezumat indirect această tensiune: o economie care „ajută la inflație”, dar care are nevoie să fie „calibrată” pentru a rămâne suportabilă social.
sursa: puterea