Românii nu plătesc doar energia consumată, ci și costurile unui sistem energetic considerat ineficient, instabil și încărcat de intervenții administrative contradictorii. Este concluzia unei analize publicate marți de președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, care susține că România a ajuns să aibă una dintre cele mai apăsătoare facturi la energie din Europa raportat la puterea de cumpărare, deși dispune de resurse energetice importante și relativ ieftine.
CUPRINS
- „România produce relativ ieftin și vinde relativ scump”
- Costurile ascunse din facturile românilor
- Critici la adresa intervențiilor statului
- „Ineficiența a devenit profitabilă”
Specialistul afirmă că explicațiile oficiale invocate în ultimii ani – războiul din Ucraina, criza energetică europeană sau volatilitatea piețelor – sunt reale, însă nu justifică pe deplin nivelul ridicat al facturilor suportate de populație. În opinia sa, problema majoră ține de modul în care funcționează întregul sistem energetic românesc.
„România produce relativ ieftin și vinde relativ scump”
Dumitru Chisăliță susține că România se află într-un paradox economic. Deși dispune de hidroenergie ieftină, energie nucleară stabilă, gaze naturale interne și capacități regenerabile în expansiune, consumatorii continuă să plătească facturi ridicate.
„România produce relativ ieftin și vinde relativ scump”, afirmă președintele AEI.
Potrivit acestuia, dacă piața energetică ar funcționa într-un mod predictibil și concurențial, factura finală achitată de consumatori ar putea fi cu 25-45% mai mică.
Analiza arată că aproape fiecare verigă a sistemului energetic românesc generează costuri mai mari decât ar fi normal într-o economie funcțională. Specialistul susține că problema nu este lipsa resurselor, ci felul în care a fost construit și administrat sistemul energetic.
Costurile ascunse din facturile românilor
Președintele AEI estimează că, din fiecare 100 de lei plătiți pentru energie, între 25 și 45 de lei reprezintă costuri generate de disfuncțiile sistemului.
În anii marcați de criza energetică, aproape jumătate din factură ar fi reprezentat, potrivit acestuia, costuri sistemice suplimentare.
Chisăliță susține că românii nu achită doar energia consumată, ci și efectele instabilității din piață, ale intervențiilor administrative și ale riscurilor regulatorii.
În analiza publicată marți sunt enumerate mai multe probleme care contribuie la creșterea facturilor: mecanismul european de formare a prețurilor, volatilitatea regională, lipsa contractelor stabile, lichiditatea redusă a pieței, concentrarea unor segmente economice și schimbările frecvente de reglementare.
Potrivit specialistului, toate aceste elemente transformă energia într-un produs mai scump decât ar trebui să fie într-o țară cu resurse importante de producție internă.
Critici la adresa intervențiilor statului
Un capitol important al analizei vizează modul în care autoritățile au intervenit în piața energetică după anul 2022.
Chisăliță afirmă că piața a intrat într-un ciclu aproape permanent de plafonări, compensări, suprataxări, contribuții speciale și modificări legislative succesive.
În opinia sa, problema nu este faptul că statul a intervenit, ci caracterul permanent și imprevizibil al acestor măsuri.
„România nu mai are nici piață liberă autentică, nici sistem reglementat coerent”, afirmă specialistul, care descrie actualul model drept „un hibrid care socializează costurile și privatizează volatilitatea”.
El consideră că această instabilitate administrativă a generat costuri suplimentare suportate în final de consumatori și a redus predictibilitatea investițiilor din sectorul energetic.
„Ineficiența a devenit profitabilă”
Președintele Asociației Energia Inteligentă avertizează că una dintre cele mai grave probleme ale sistemului energetic românesc este faptul că anumite blocaje și întârzieri au devenit convenabile pentru anumite grupuri de interese.
Printre vulnerabilitățile menționate se numără proiectele întârziate, investițiile amânate, capacitățile insuficiente de producție și transport, interconectările limitate și birocrația excesivă.
Potrivit lui Chisăliță, aceste disfuncții nu mai reprezintă doar semne ale ineficienței administrative, ci au ajuns să genereze profit pentru cei care beneficiază de pe urma instabilității pieței.
„Adevărata dramă a pieței energetice românești nu este doar că sistemul este ineficient, ci că anumite forme de ineficiență au devenit profitabile pentru băieții deștepți”, avertizează specialistul.
El susține că, în momentul în care un sistem începe să câștige bani din propriile blocaje, orice tentativă de reformă devine mult mai dificilă, deoarece afectează interesele celor care profită de actuala structură a pieței energetice.
sursa: puterea