Adevărul despre MODELUL SUEDEZ. Ce au făcut ei, de fapt, pe pandemie

CancandB.ro
Read Time:4 Minute, 13 Second
Adevărul despre MODELUL SUEDEZ. Ce au făcut ei, de fapt, pe pandemie

 

A fost înțeles „total eronat”? Este posibil…După ce OMS a dat exemplu Suedia pentru “comportamentul” exemplar la vreme de pandemie și după ce, înainte de OMS, tot mapamondul a fost dat pe spate de același comportament, lumea a început să analizeze mai atent “miracolul” suedez.

Să abordăm totul sistematic. Strategia Suediei de a se baza pe “imunitatea de turmă“ părea foarte seducătoare pentru restul lumii, în momentul izbucnirii pandemiei. Combinația folosită de Suedia între „încredere și controale strategice” ar putea fi un „model cheie” pentru alte state, a subliniat Organizația Mondială a Sănătății. Iată că nu a fost chiar așa. În esență, Suedia a combinat câteva restricții obligatorii cu recomandări în vederea distanțării sociale. Apoi…Liderii suedezi au dat mai mult la sfaturi și îndemnuri, pe ideea că sunt suficiente bunul simț, încrederea și respectul cetățenilor față de autorități. După cum bine știți, după cum au subliniat analiștii și după cum s-a văzut cu ochiul liber, aceste lucruri merg în Suedia…

E de la ei și atât

O echipă de analiști de la banca Goldman Sachs atrage atenția că Suedia nu poate fi un model pentru restul țărilor europene, în special pentru Italia, Spania, Franța și chiar Germania. Din păcate, modelul suedez nu poate fi aplicat în restul lumii, concluzionează echipa de la Goldman Sachs. Ei argumentează prin mai multe exemple. Suedia a aplicat măsuri mult mai relaxate decât în restul Europei, pentru că guvernul s-a bazat mult pe responsabilitatea cetățenilor, arată analiza. Foarte important este și că legea fundamentală nu permite instituirea stării de urgență pe timp de pace.

Mulți comentatori au arătat că guvernul Suediei a aplicat strategia imunizării colective, însă nu acesta a fost obiectivul executivului, arată Goldman Sachs. Obiectivul a fost doar protejarea persoanelor din categoriile vulnerabile, nu a întregii populații, iar imunizarea colectivă nu ar fi decât un efect secundar al acestor măsuri. Deși a aplicat măsuri mai puțin agresive decât Spania, Italia, Franța sau Germania, rata de creștere a cazurilor de îmbolnăvire și rata mortalității au fost mai reduse decât în țările amintite. Însă, dacă este să comparăm Suedia cu Norvegia, se vor observa mai multe cazuri raportate la populația totală, iar asta în condițiile în care numărul testărilor în Suedia este mai mic decât în țara vecină (11.000 de teste efectuate în Suedia, față de 30.000 în Norvegia), iar numărul cazurilor nedetectate poate fi mai mare.

Ei sunt distanțați “din naștere“

Un alt element important ține de cultura scandinavă. Suedezii practică distanțarea socială în mod benevol, fără să fie amenitați cu amenzi. Ziarele suedeze arată că, în Stockholm, utilizarea transportului public s-a redus cu 50% și că strazile sunt cu 70% mai puțin aglomerate decât în mod obișnuit.

Apoi, Suedia are carateristici geografice și demografice mult mai favorabile pentru lupta împotriva epidemiei decât Italia, Spania sau Franța. Densitatea populației este jumătate din cea a Italiei, Suedia are multe gospodării cu un singur membru și o proporție foarte mică a gospodăriilor în care locuiesc mai multe generații. Analiștii Goldman Sachs au concluzionat că Suedia nu se deosebește cu mult de țări europene ce au aplicat o strategie diferită în combaterea epidemiei, Suedia are relativ puține paturi de spital disponibile, însă are factori demografici care ajută la combaterea epidemiei. Nu în ultimul rând, concluzia analiștilor este că modelul suedez nu poate fi considerat un punct de referință în combaterea epidemiei și că experiența suedeză nu poate fi extrapolată pentru a sprijini măsuri de redeschidere rapidă a economiei în alte țări europene. Din perspectiva Goldman Sachs, ”campioana” Europei la combaterea epidemiei și tara a cărei strategie ar putea fi luată drept model este Germania.

E eronat

Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie a adus în duiscuție, la Digi 24, modelul suedez, care, spune el, a fost înțeles „total eronat”.

„Mulți au înțeles că în Suedia nu se iau niciun fel de măsuri, ceea ce e total eronat. Sunt o serie de măsuri care s-au luat și viața lor nu mai este nici pe departe cum a fost înainte: adunările de oameni sunt limitate la 30 de persoane, liceele, facultățile funcționează online din luna februarie, nu se desfășoară activități sportive cu public, restaurantele sunt închise cu excepția celor care pot asigura această distanțare care trebuie să existe între mese, scaune etc., restul toate sunt închise, barurile la fel. Sunt deschise doar magazinele alimentare, care au program prelungit tocmai pentru ca să se evite aglomerarea. Acesta este modelul suedez pe care unii îl vedeau ca pe o liberalizare totală a măsurilor și o revenire la viața de dinainte. Nu spun că acesta va fi modelul de urmat, dar este un reper și ne putem da seama că nici acolo lucrurile nu se întâmplă cum au crezut unii sau alții. Și mai este o problemă care mai trebuie subliniată, respectiv reacția populației: la ei, din câte știu eu, nu a fost nevoie nici de poliție, nici de armată ca să se implementeze aceste măsuri. Și acest aspect trebuie luat în seamă într-un mod foarte serios”, a punctat profesorul Emilian Popovici.

sursa:puterea
0 0
Happy
Happy
0 %
Sad
Sad
0 %
Excited
Excited
0 %
Sleppy
Sleppy
0 %
Angry
Angry
0 %
Surprise
Surprise
0 %

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Next Post

Kovesi, acuzată că și-a făcut PR personal pe seama DNA

Ramona Ioana Bruynseels, fostă candidată la prezidențiale, lansează, prin intermediul unei scrisori deschise postată pe pagina personală de Facebook, un atac dur la fostul procuror-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi. Ea susține că, prin toată activitatea pe care a depus-o în fruntea Direcției Naționale Anticorupție, aceasta și-a făcut doar PR […]

Ai un pont ? 0761011011