- România a intrat într-o zonă critică pentru alimentarea cu energie: Unitatea 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă este deja oprită, iar scăderea continuă a Dunării poate conduce la deconectarea Unității 2.
CUPRINS
- O unitate oprită, cealaltă amenințată
- Un deficit potențial de 1.400 MW
- Dunărea poate coborî la 1.400 de metri cubi pe secundă
- Canicula ridică simultan consumul
- Alerta rămâne cel puțin până pe 15 august
Ministerul Energiei a transmis o alertă timpurie Comisiei Europene și statelor membre, în timp ce canicula împinge consumul național spre 8.000 MW.
O unitate oprită, cealaltă amenințată
Unitatea 1, cu o putere de aproximativ 700 MW, a fost oprită controlat pe 28 iulie.
Nuclearelectrica a explicat atunci că decizia a fost luată din cauza nivelului „foarte scăzut, fără precedent” al Dunării și în conformitate cu procedurile aplicabile în condiții de secetă severă.
Oprirea a fost anunțată oficial încă din 27 iulie.
Acum, autoritățile avertizează că aceeași soartă ar putea avea și Unitatea 2.
Nu există încă o decizie de oprire, însă debitul se apropie de limita la care pompele centralei nu mai pot fi exploatate în siguranță.
Un deficit potențial de 1.400 MW
Fiecare dintre cele două reactoare CANDU de la Cernavodă livrează aproximativ 700 MW.
Dacă și Unitatea 2 va fi deconectată, sistemul energetic va pierde temporar circa 1.400 MW de producție constantă, disponibilă indiferent de oră, vânt sau intensitatea soarelui.
Aceasta este partea pe care optimismul celor câțiva centimetri câștigați de Dunăre în Ungaria nu o poate acoperi.
Sistemul are nevoie de apă la Cernavodă și de un debit suficient, nu de titluri entuziaste despre variații minuscule înregistrate la sute de kilometri în amonte.
Dunărea poate coborî la 1.400 de metri cubi pe secundă
Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor prognozează pentru august un debit mediu de numai 1.600 m³/s și un minim de 1.400 m³/s.
Este o valoare extrem de redusă, care apropie centrala de pragul tehnic prevăzut în procedurile de securitate nucleară.
O eventuală oprire nu ar însemna apariția unui accident nuclear.
Dimpotrivă, reactoarele sunt deconectate preventiv tocmai pentru ca instalațiile să rămână în limitele stricte de siguranță.
Canicula ridică simultan consumul
Situația este agravată de creșterea cererii de electricitate.
Ministerul Energiei estimează că vârful de seară poate ajunge la 7.800–8.000 MW, față de aproximativ 7.000 MW înaintea valului de căldură.
Pierderea producției nucleare exact când aerul condiționat împinge consumul în sus ar obliga România să folosească mai intens centralele disponibile și interconexiunile.
Consecințele pot însemna importuri mai mari și energie mai scumpă pe piața angro.
Alerta rămâne cel puțin până pe 15 august
Ministerul susține că, deocamdată, piața internă nu este afectată negativ.
Alerta va fi însă menținută până când Dunărea va reveni la un nivel care permite funcționarea sigură a Unității 2 și, potrivit prognozelor actuale, nu va fi ridicată înainte de 15 august.
România nu se află încă în beznă și nici în pragul unui incident nuclear.
Se află însă într-o vulnerabilitate energetică gravă, produsă de întâlnirea dintre secetă, caniculă și dependența sistemului de câteva capacități mari.
Iar Dunărea nu poate fi convinsă prin comunicate să mai crească puțin.
Sursa: puterea