Premierul demis Ilie Bolojan a respins vineri acuzațiile potrivit cărora Guvernul ar fi contribuit la actuala criză energetică prin golirea lacurilor de acumulare și a susținut că operațiunile au fost necesare pentru lucrări de mentenanță la infrastructura hidroenergetică. În același timp, Bolojan a apărat decizia de înlocuire a centralelor pe cărbune, afirmând că acestea au devenit profund nerentabile, dar a criticat faptul că România nu a construit la timp centralele pe gaze care trebuiau să le ia locul.
Într-un interviu acordat vineri dimineață RFI, Bolojan a fost confruntat cu întrebarea unui ascultător care a acuzat Guvernul că sistemul hidroenergetic ar fi fost „neglijat” și chiar „sabotat prin golirea lacurilor de acumulare”, în timp ce capacități pe cărbune au fost închise fără a fi înlocuite.
Premierul demis a respins acuzația privind lacurile de acumulare. „Toate lacurile care au avut apa golită au avut-o din motive de mentenanță”, a declarat Bolojan. Potrivit acestuia, după încheierea lucrărilor, acumulările sunt reumplute, iar intervențiile erau necesare tocmai pentru ca instalațiile barajelor și hidrocentralelor să poată funcționa în siguranță.
Bolojan: Fără reparații puteam ajunge într-o situație foarte gravă
Premierul a explicat că multe dintre marile acumulări hidrotehnice ale României au o vechime de zeci de ani, iar lipsa lucrărilor de întreținere poate pune în pericol inclusiv capacitatea de evacuare controlată a apei în cazul unor viituri.
„Un lac de acumulare pe care îl are România are o construcție de 50, 60, 70, 80 de ani. Iar dacă în această perioadă nu i s-a făcut întreținerea, atunci el are grave probleme de funcționare”, a spus Bolojan.
El a susținut că sistemele de golire ale unor amenajări ajunseseră afectate de depuneri și necesitau reparații.
„Dacă nu făceam aceste reparații, practic apărea o situație foarte gravă, în care, nemaiputând să le golești, pentru că deja sistemele de golire erau înțepenite, erau colmatate, practic pline cu nămol și așa mai departe, intrai într-o situație foarte dificilă dacă aveai niște viituri”, a afirmat premierul.
Explicația este în linie, cel puțin în cazul acumulării Vidraru, cu datele comunicate anterior de Administrația Națională „Apele Române”. Instituția preciza în februarie că programul de golire a lacului Vidraru fusese solicitat de Hidroelectrica în cadrul lucrărilor de retehnologizare și fusese fundamentat prin avize și documentații tehnice. Manevrele propriu-zise erau realizate de Hidroelectrica, administratorul amenajării.
Centralele pe cărbune: „Înlocuirea lor nu era un deziderat ideologic”
Bolojan a respins și ideea că retragerea centralelor pe cărbune ar fi fost determinată exclusiv de politica europeană de mediu.
Premierul a recunoscut existența componentei de decarbonizare, dar a susținut că principala problemă a vechilor capacități pe lignit și huilă este una economică.
„În ceea ce privește centralele pe cărbune, ele, așa cum s-a dovedit în această perioadă, nu de un an, doi, de mulți ani de zile, erau ineficiente din punct de vedere economic și, practic, înlocuirea lor nu era un deziderat ideologic”, a declarat Bolojan.
Potrivit acestuia, randamentul redus al instalațiilor vechi și costurile certificatelor pentru emisiile de CO2 fac ca centralele nemodernizate să funcționeze cu pierderi importante.
„Astăzi, datorită randamentelor scăzute, certificatelor de CO2 și sistemelor de producție, dacă nu ai modernizat aceste centrale, ele funcționează în pierdere puternică, ceea ce înseamnă costuri masive și atunci înlocuirea lor cu centrale pe gaz mult mai eficiente era o necesitate”, a afirmat Bolojan.
Bolojan: Am avut cinci ani să înlocuim cărbunele și n-am făcut-o
Premierul demis a criticat însă modul în care România a aplicat politica de renunțare la cărbune.
Problema, potrivit lui Bolojan, nu ar fi fost decizia de înlocuire a capacităților vechi, ci faptul că noile centrale nu au fost construite înainte de retragerea celor existente.
„Noi ne-am angajat să înlocuim o producție pe cărbune care este ineficientă în actualul sistem cu o producție pe gaz. Am avut pentru asta cinci ani de zile la dispoziție și, în loc să înlocuim, de exemplu, centrala de la Craiova, n-am înlocuit-o. În loc să înlocuim o parte din centralele din Valea Jiului de pe cărbune pe gaz, pentru că avem toate sistemele în zonă, n-am făcut acest lucru”, a afirmat premierul.
Bolojan a indicat drept cauze proiectele supradimensionate, estimările greșite privind costurile și licitațiile la care nu s-au prezentat constructori.
Declarațiile vin într-un moment în care calendarul de retragere a capacităților pe lignit și huilă a devenit din nou subiect de dispută politică. România și-a asumat prin PNRR reforma pieței de electricitate și înlocuirea treptată a cărbunelui, alături de dezvoltarea capacităților regenerabile. Comisia Europeană descrie explicit reforma C6.R1 ca vizând eliminarea cărbunelui din mixul energetic și creșterea producției din surse regenerabile.
În martie 2026, Guvernul Bolojan a modificat din nou legislația decarbonizării, după negocieri cu Bruxelles-ul. Calendarul convenit prevedea retragerea a 1.045 MW până la sfârșitul anului 2025 și a încă 710 MW până la 31 august 2026, unele capacități putând continua să funcționeze până în 2030.
Parlamentul a adoptat însă în această săptămână noi modificări ale legii, în sensul condiționării unor închideri de existența unor capacități de înlocuire, iar Comisia Europeană urmează să evalueze dacă schimbările afectează îndeplinirea jalonului 114 din PNRR.
„O combinație de decizii greșite, incompetență și poate uneori rea-voință”
Bolojan a făcut o critică dură a modului în care sectorul energetic a fost administrat în ultimii ani.
El a indicat investițiile întârziate ale companiilor de stat, blocarea rețelelor prin acordarea unor avize tehnice de racordare pentru proiecte care nu s-au concretizat și lipsa capacităților de stocare.
„A fost o combinație de decizii greșite, de schimbări de miniștri, de politici, de incompetență, poate uneori și de rea-voință”, a spus premierul.
Întrebat dacă reproșurile sale îi vizează inclusiv pe foștii miniștri PNL ai Energiei, Bolojan a evitat să exonereze reprezentanții propriului partid.
„Toți cei care au avut poziții de răspundere în domeniul energetic, în afară de lucrurile bune pe care le-au făcut, au o răspundere pentru această situație”, a răspuns acesta.
Bolojan a inclus în această responsabilitate inclusiv propria activitate la conducerea Guvernului.
„Și eu, ca premier, pentru acest an în care am fost în funcție, nu pot să fug de lucrurile care nu au fost cele mai reușite în România. Deci fiecare ministru, fiecare director de companie, fiecare om implicat în sectorul energetic, cu poziție de conducere, are o răspundere direct proporțională cu funcția pe care a avut-o”, a declarat el.
România produce prea mult la prânz și importă scump seara
Premierul a reluat și critica privind dezvoltarea regenerabilelor fără capacități suficiente de stocare.
România a ajuns astfel, potrivit lui Bolojan, într-o situație în care produce cantități mari de energie fotovoltaică în timpul zilei, când consumul este relativ redus, iar surplusul este exportat uneori la prețuri foarte mici. Seara, după dispariția producției fotovoltaice, sistemul intră în deficit și România este obligată să importe energie la prețuri mai ridicate.
„Avem producție foarte mare la prânz, de care practic nu avem nevoie și pe care o exportăm, și avem un deficit de energie în orele de seară, pe care l-am fi putut compensa relativ ușor dacă am fi avut o capacitate de stocare”, a declarat Bolojan.
El a criticat programele de finanțare din anii anteriori pentru că ar fi sprijinit dezvoltarea parcurilor fotovoltaice și eoliene fără a condiționa investițiile de instalarea unor baterii.
Noile scheme ale Ministerului Energiei care finanțează stocarea sau leagă sprijinul pentru capacități fotovoltaice de instalarea sistemelor de stocare își vor produce efectele abia în perioada următoare, a spus premierul.
Consumul a scăzut cu 200-300 MW după apelurile Guvernului
Bolojan a afirmat că apelurile autorităților pentru reducerea voluntară a consumului între orele 19:00 și 23:00 au început să producă efecte.
Potrivit cifrelor prezentate de premier, consumul a scăzut cu aproximativ 200-300 MW față de nivelurile obișnuite.
În loc de aproximativ 7.700-8.000 MW, consumul s-a situat în ultimele zile între aproximativ 7.300 și 7.700 MW, cu excepția zilelor cu temperaturi extrem de ridicate.
„În fiecare zi am avut un consum mai redus și le mulțumesc românilor pentru că au înțeles că împreună, cu mici eforturi, putem trece cu bine peste această perioadă”, a spus Bolojan.
Cernavodă mai are o marjă de câteva zile
Premierul a avertizat că situația Unității 2 de la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă rămâne fragilă din cauza debitului extrem de redus al Dunării.
„Astăzi avem un nivel al Dunării în zona de unde se trage apa pentru răcire care ne asigură o funcționare de 4-5 zile”, a declarat Bolojan.
Autoritățile încearcă să mențină nivelul necesar prin dragarea Dunării Vechi, îndepărtarea unor obstacole și scufundarea unor barje pentru a redirecționa o parte mai mare din debit spre Cernavodă.
Bolojan a pus actuala vulnerabilitate pe seama investițiilor amânate și a lipsei unei strategii coerente în energie.
„Pe fondul unor ani în care nu am făcut ceea ce trebuie în domeniul energetic, ne vine o notă de plată pentru decizii care n-au fost luate sau pentru decizii greșite”, a spus acesta.
Importuri de până la 2.500 MW
România continuă să se bazeze masiv pe importuri pentru acoperirea consumului, în special seara.
Bolojan a declarat că în această perioadă sunt importați între 1.700 și 2.500 MW, la un consum total de aproximativ 7.500-7.700 MW.
Energia vine prin interconexiunile regionale, inclusiv din direcția Bulgariei și Greciei, prin Ungaria și Europa Centrală, dar și din Ucraina atunci când sistemul ucrainean dispune de excedent.
„Și Ucraina, pe lângă celelalte țări, contribuie, atunci când are disponibilitate de export, la echilibrarea sistemului nostru energetic”, a declarat premierul.
sursa:6om