Deficitul scade, nota de plată rămâne: România a cumpărat timp, nu și-a reparat statul!

România a redus deficitul bugetar din primul trimestru la 3,6% din PIB, față de 9% în perioada similară din 2025, potrivit datelor Eurostat. Cifra oferă oxigen finanțelor publice și creditorilor un motiv să nu intre în panică. Deocamdată.

Problema fundamentală rămâne însă neatinsă:

ajustarea s-a făcut în principal prin taxe mai mari, venituri înghețate și presiune asupra economiei private, în timp ce statul și-a păstrat mare parte din vechile găuri.

O ameliorare reală, dar scump plătită

Reducerea deficitului vine după:

majorarea TVA,

două creșteri ale accizelor la carburanți și țigări,

taxe suplimentare pentru bănci și jocuri de noroc,

înghețarea pensiilor și salariilor bugetare

și plecarea unei părți dintre angajații statului.

Aceste măsuri au îmbunătățit bilanțul, dar reprezintă mai curând o intervenție de urgență decât o vindecare.

România urmărește un deficit anual de 6,2% în 2026, iar în anii următori trebuie să ajungă la pragul european de 3%.

Drumul rămas este lung și devine mai greu din 2027, când banii din PNRR se împuținează dramatic.

Cele trei găuri mari

Economistul Andrei Caramitru indică trei zone în care se pierd sume uriașe:

administrația locală, evaziunea de TVA și companiile de stat.

Transferurile anuale către primării ajung la aproximativ 69 de miliarde de lei.

Alte circa 50 de miliarde s-ar pierde prin evaziunea de TVA.

Subvențiile și pierderile companiilor de stat ar mai costa aproximativ 50 de miliarde.

România întreține circa 1.400 de companii de stat și 14.000 de ordonatori de credite.

În același timp, veniturile fiscale reprezintă doar 28,8% din PIB, sub Bulgaria și mult sub Polonia, Germania, Italia sau Franța.

Creditorii cumpără realitate, nu discursuri

Consultantul fiscal Emilian Duca consideră reducerea deficitului încurajatoare, dar avertizează că efortul a fost suportat în principal de sectorul privat, fără o restructurare comparabilă a aparatului public.

Statul a câștigat timp, nu independență financiară.

România continuă să se împrumute pentru a-și acoperi cheltuielile, iar încrederea creditorilor ține deschise pensiile, salariile și serviciile publice.

Deficitul mai mic este vestea bună.

Vestea care explică de ce toată politicimea fuge de guvernare este că următoarea reducere va trebui operată chiar în stat: la risipă, privilegii, firme publice neviabile, administrații supradimensionate și taxe necolectate.

Acolo începe reforma adevărată.
sursa:6om