În 8 iulie 2025, Anda Gyurca, o tânără de 23 de ani, era omorâtă în casă de Emil Gânj. Bărbatul a fost între timp condamnat definitiv la închisoare pe viață și obligat să plătească familiei victimei despăgubiri morale de 510.000 de euro, dar autoritățile nu reușesc să-i dea deloc de urmă. În localitatea Miheșu de Câmpie, județul Mureș, familia Andei are parte de noi probleme. De această dată, cu fratele lui Emil Gânj.
Într-un dialog cu Snoop, mama Andei Gyruca povestește că sora sa a fost amenințată de Iacob Gânj, fratele lui Emil Gânj. Acesta i-ar fi spus „să aibă grijă ce vorbește la Tribunalul Mureș, că ajunge mai rău ca Anda”. Episodul avea loc la un magazin din localitate, în timp ce femeia era martoră într-unul dintre dosarele pe numele lui Emil Gânj.
Ordin de protecție împotriva fratelui lui Emil Gânj
După al doilea episod, din iunie anul acesta, când Iacob Gânj a trecut pe lângă locuința femeii și a strigat că „vine fratele meu acasă și zburăm toți”, polițiștii care supraveghează casa familiei au intervenit. De la crima din 8 iulie 2025 până în prezent, familia Andei, care a rămas în Miheșu de Câmpie, beneficiază de protecție din partea poliției.
În urma acestor amenințări, mătușa Andei Gyurcă a depus plângere, iar Judecătoria Luduș a emis un ordin de protecție, conform procesului verbal al IPJ Mureș din 30 iunie 2026.
Lui Iacob Gânj i s-a interzis, astfel, orice contact cu victima și a fost obligat să poarte o brățară electronică timp de șase luni, în timp ce femeia poartă cu ea un dispozitiv de alertă.
Traumă psihologică majoră
La un an de la moartea fiicei sale, Pușa Jimba, mama Andei Gyurca, trăiește într-un program de protecție împreună cu copilul Andei și încă un nepot. Femeia descrie situația ca una „profund nedreaptă”, întrucât familia sa încă trăiește cu frică, în timp ce „criminalul este liber”.
„Ne simțim ca și când noi nu mai avem niciun rost pe fața Pământului. Una, că ne-a murit copilul, a doua, că el nu-i prins și poate apărea oricând. Când merg acasă eu nu mai am liniște sufletească să mai stau pe stradă”, mărturisește mama Andei.
Tribunalul Mureș apreciază că „urmările faptelor comise de inculpat depășesc cu mult sfera suferinței individuale produse victimei, generând o traumă profundă și de durată atât asupra familiei acesteia, cât și asupra colectivității în cadrul căreia infracțiunea a fost săvârșită”.
Instanța mai arată că uciderea „de o brutalitate extremă” a victimei a provocat familiei „un sentiment accentuat de șoc, neputință și insecuritate”, agravat de faptul că Anda Gyurca încercase anterior să se protejeze prin instituțiile statului.
Potrivit hotărârii judecătorești transformarea temerilor victimei într-un omor atât de violent reprezintă „o traumă psihologică majoră, cu efecte emoționale persistente și greu reversibile”.
Despăgubiri de sute de mii de euro de la un fugar
Instanța din Mureș a decis că inculpatul Emil Gânj trebuie să-i plătească familiei Andei Gyurca daune morale de 510.000 euro astfel:
- 200.000 euro pentru fiul minor al Andei (cea mai mare sumă);
- Câte 100.000 euro pentru părinții victimei;
- Câte 50.000 euro pentru cele două surori ale victimei;
- 10.000 euro pentru concubinul victimei, tatăl copilului.
Șansele ca familia să primească acești bani sunt reduse, fiindcă în timpul urmăririi penale nu au fost identificate bunuri pe numele lui Gânj care să poată fi puse sub sechestru. Tribunalul Mureș a menținut măsurile asigurătorii pentru cazul în care vor fi descoperite ulterior bunuri din care familia să își poată recupera despăgubirile.
Un avocat consultat de Snoop spune că, „cel mai probabil, nu o să se plătească niciodată, dacă nu are vreo proprietate pe numele lui. Doar așa s-ar fi putut prin executare silită”. În același timp, acesta spune că sechestrul ar putea avea efecte în viitor, ca de exemplu, în cazul unei moșteniri primite de Emil Gânj.
Dar Pușa Jimba speră ca statul să plătească familiei cel puțin o parte din despăgubiri. Argumentul ar fi că Poliția Română nu și-a îndeplinit atribuțiile de a-l prinde pe agresor, deși avea mandat, facilitând astfel crima. Totuși, în hotărârea judecătorească nu este menționată nicăieri obligația statului de a plăti daunele morale.
Un alt avocat explică pentru Snoop că, deși există posibilitatea ca familia Andei Gyurca să dea în judecată o instituție publică, „sunt chestiuni diferite, cu răspundere distinctă”, adică ar fi un dosar separat, cu daune morale diferite.
Mama Andei îi consideră pe polițiștii care au gestionat cazul printre principalii responsabili pentru moartea fiicei sale. „Cine face pușcărie în locul lui (Emil Gânj, n.r.)? Fac polițiștii, aceia care nu au avut grijă?”, întreabă ea cu amărăciune.
Femeia este revoltată că polițiștii nu au fost încă trași la răspundere, în timp ce ea simte că familia ispășește, simbolic, „pușcărie în locul lui Gânj”, fiindcă trăiește de aproape un an sub măsuri permanente de protecție și supraveghere.
Ce se întâmplă cu polițiștii
Într-o conferință de presă din noiembrie anul trecut, șeful Poliţiei Române, Benone Matei, a spus că managementul IPJ Mureș (trei ofițeri) a eșuat în supravegherea cazului și că mandatul de arestare emis pe numele lui Emil Gânj în februarie 2024 ar fi trebuit descoperit în urma analizelor periodice efectuate de conducerea inspectoratului.
Unul dintre motivele pentru care Emil Gânj a rămas în libertate.
Șeful Poliției a mai anunţat că a fost dispusă cercetarea prealabilă a mai multor poliţişti în cazul Emil Gânj, care vizau două structuri: conducerea IPJ Mureș și Secția de Poliție Rurală nr. 13 Zau de Câmpie.
Doi agenți au fost sesizați organelor de urmărire penală pentru posibile fapte de natură penală, în timp ce cercetări disciplinare au fost declanșate față de trei ofițeri și doi agenți, dintre care mai mulți ocupau funcții de conducere.
Familia susține, în dialogul cu Snoop, că nu a primit până la această dată niciun răspuns oficial privind pedepsele aplicate polițiștilor, deși au făcut solicitări scrise către autorități.
Nu există informații cu privire la rezultatele acestor cercetări disciplinare, dacă au fost aplicate sancțiuni sau ce s-a întâmplat cu urmărirea penală.
Cătălin Predoiu: „Știe să supraviețuiască în condiții vitrege”
În mai, Snoop l-a întrebat pe ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, despre stadiul căutărilor. A declarat că poliția a depus „efortul”, dar că Emil Gânj este o „cazuistică complicată”, deoarece „este un personaj care a dobândit, din ce cercetări s-au făcut, o serie de dexterități. Știe să supraviețuiască în aer liber, în condiții vitrege”.
Ministrul a sugerat inclusiv că există posibilitatea ca Gânj, „trăind în aer liber”, să fi murit.
„Cazul nu va fi închis până nu va fi identificat sau vom găsi elemente care să ne arate care este situația lui. Trăind în aer liber, vă dați seama… tot felul de evenimente pot să intervină între timp”, a adăugat Predoiu.
Ministrul a fost întrebat și ce erori au fost făcute, din punctul său de vedere, în urmărirea lui Gânj. Predoiu a vorbit doar despre ancheta realizată după ce mandatul de arestare al lui Gânj, din februarie 2024, nu a fost înregistrat.
„De la punctul ăla până acum nu sunt erori, este un caz în plus, căutăm, efectiv (…)”, a răspuns ministrul.
Cronologia trecutului penal al lui Emil Gânj (2006 – 2020)
- 2006-2007: La vârsta de 18 ani, Emil Gânj întreține raporturi sexuale repetate cu o minoră de 13 ani. Deși începuse urmărirea penală, acesta continuă să se întâlnească cu victima minoră, locuind împreună timp de o lună.
- 2008-2009: Este condamnat de Judecătoria Luduș la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru „act sexual cu un minor”. Curtea de Apel Târgu Mureș menține pedeapsa cu suspendare, dar reduce frecvența vizitelor la Serviciul de Probațiune la o dată la trei luni, motivând prin vârsta fragedă a agresorului și lipsa antecedentelor.
- 18 decembrie 2011: În timp ce se afla sub supraveghere, Gânj ucide un bărbat în localitatea Miheșu de Câmpie, lovindu-l în cap cu o bâtă, cu pumnii și picioarele, în urma unei altercații la barul din comună.
- 29 decembrie 2011: Este arestat preventiv.
- iulie 2012: Este condamnat definitiv la 15 ani și 6 luni de închisoare (12 ani și jumătate pentru omor calificat, la care s-a adăugat pedeapsa de 3 ani revocată din cazul anterior). Ar fi trebuit să fie eliberat în ianuarie 2026.
- noiembrie 2020: Judecătoria Târgu Mureș aprobă cererea de liberare condiționată, deși Penitenciarul s-a opus, considerând fapta gravă. Este eliberat cu peste 5 ani înainte de termen, judecătorii considerând că „a dat dovezi temeinice de îndreptare”.
După ce iese din închisoare, Emil Gânj stă doi ani la sora sa, în Anglia, potrivit Libertatea. În 2022, se întoarce acasă, în Miheșu de Câmpie, când află că mama sa este bolnavă de cancer. La câteva luni după, începe o relație cu Anda Gyurca.
Crima asupra Andei Gyurca (2024 – 2026)
- februarie 2024: Emil Gânj o bate violent pe Anda Gyurca, 23 de ani, până la inconștiență și o strânge de gât. Fata obține un ordin de protecție, pe care Gânj îl încalcă în aceeași zi. Judecătoria Luduș emite un mandat de arestare preventivă pe numele său, dar bărbatul dispare.
- Timp de un an (februarie 2024 – februarie 2025): Secția de Poliție Rurală nr. 13 Zau de Câmpie nu transmite mandatul de arestare către IPJ Mureș. Iar aceștia din urmă nu fac „verificările periodice privind mandatele neexecutate”, conform şefului Poliţiei Române. Emil Gânj este „văzut prin localitate”, potrivit mamei Andei, dar niciodată prins.
- Nici la Direcția de Asistență Socială din Primăria Miheşu de Câmpie și la DGASPC Mureș nu există sesizări sau solicitări. Aceștia din urmă susțin că nu au fost informați de poliție despre ordinul de protecție din februarie 2024, deoarece legea nu obligă poliția să anunțe serviciile sociale decât dacă „constată necesitatea” lor. Primarul comunei a declarat, la Snoop, că, deși asistența socială locală știa de eveniment, nu s-a intervenit întrucât „nu a fost nevoie”.
- februarie 2025: Gânj incendiază casa Andei pentru prima dată și o răpește pe tânără de la mătușa ei, ținând-o în pădure timp de trei zile. Cazul este mediatizat la televiziuni. Se emite un nou ordin de protecție pe 12 luni, care nu îi poate fi comunicat deoarece bărbatul nu este găsit.
- 30 aprilie 2025: Judecătoria Luduș îl condamnă în lipsă la peste 7 ani de închisoare (contopind încălcarea ordinului cu restul pedepsei din omorul anterior, când fusese liberat condiționat).
- 4 iunie 2025: A fost emis mandatul de executare a pedepsei cu închisoarea, Gânj fiind inclus pe lista „Most Wanted” a Poliției Române. Totuși, surse din anchetă au susținut că mandatul nu ar fi fost introdus corect în sistemul informatic până după crima asupra Andei. IPJ Mureș a negat.
- 26 iunie 2025: Prima și singura vizită a serviciilor sociale la Anda Gyurca, la 16 luni de la primele violențe grave și la patru luni după episodul din februarie. Tânăra refuză adăpostul la o locuință protejată. „Îi era teamă că vine să ne omoare pe noi”, spune mama Andei, pentru Snoop.
- 8 iulie 2025: La mai puțin de două săptămâni de la vizita echipei de la DGASPC Mureș, Emil Gânj o ucide pe Anda Gyurca, cu lovituri repetate de topor, și incendiază din nou casa. Fuge de la locul crimei și este inclus pe lista „Most Wanted” a Poliției Române.
- 19 mai 2026: Emil Gânj este condamnat definitiv la închisoare pe viață pentru pentru omor calificat, distrugere, profanare de cadavre, violare de domiciliu și încălcarea ordinului de protecție. Bărbatul este și obligat la plata unor despăgubiri de peste 500.000 de euro către familia victimei.
În prezent, Emil Gânj rămâne de negăsit.
„E o anchetă foarte complexă”, a conchis ministrul Cătălin Predoiu.
sursa:60m