La 4 iulie 1776, Declarația de Independență a Statelor Unite consacra „căutarea fericirii” drept unul dintre drepturile fundamentale. Două secole și jumătate mai târziu, chiar în anul în care America sărbătorește 250 de ani de independență, una dintre promisiunile care au definit țara pare tot mai greu de atins: aceea că fiecare generație va trăi mai bine decât cea dinainte.
O analiză publicată de cotidianul italian Avvenire, preluată de Rador Radio România, descrie o Americă prinsă într-un paradox economic. Wall Street atinge recorduri, averile celor mai bogați cresc la niveluri fără precedent, dar milioane de familii din clasa de mijloc și clasa muncitoare se luptă cu prețul locuințelor, costurile pentru copii și teama că nu vor avea suficienți bani pentru pensie.
Iar una dintre cifre surprinde cel mai bine schimbarea de stare de spirit: 86% dintre americani cred că urmașii lor vor avea un nivel de trai mai scăzut decât al lor, potrivit unui sondaj Wall Street Journal citat în analiza semnată de Elena Molinari.
Familia americană, prinsă în mijlocul crizei
Cu patru luni înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, neliniștea economică începe să pătrundă tot mai puternic în discursul politic din Statele Unite.
Pandemia, inflația ajunsă la cele mai ridicate niveluri din ultimele patru decenii, tarifele comerciale și conflictul cu Iranul au produs o succesiune de șocuri pentru gospodăriile americane.
Numai creșterea prețurilor la energie asociată conflictului cu Iranul ar fi șters câștigurile salariale reale acumulate într-un an și jumătate, în timp ce ponderea venitului național care revine lucrătorilor continuă tendința de scădere începută la cumpăna dintre secole, arată analiza publicației italiene.
Presiunea este resimțită cel mai puternic de familiile cu copii.
Creșterea unui copil în Statele Unite a devenit, în evaluarea unor experți citați de Avvenire, o adevărată „nebunie” logistică și financiară. În 2024, Surgeon General, cea mai înaltă autoritate federală în domeniul sănătății publice, a avertizat că stresul parental a ajuns la nivelul unei crize de sănătate publică.
Șapte din zece americani consideră acum că este extrem de costisitor să crești copii. Procentul a crescut cu aproximativ 20 de puncte în numai un deceniu.
Costurile pentru îngrijirea copiilor s-au triplat
Una dintre marile probleme este costul serviciilor de îngrijire a copiilor, care s-a triplat față de anul 1990 și a crescut într-un ritm mult mai rapid decât salariile.
Aproape jumătate dintre părinți spun că se simt copleșiți de stres, iar trei din patru consideră că nu reușesc să petreacă suficient timp cu propriii copii.
În cele mai multe familii lucrează ambii părinți. Veniturile sunt necesare pentru plata locuinței, asistenței medicale și îngrijirii copiilor, însă rezultatul este o cursă permanentă contra cronometru.
În lipsa unui sistem public extins de sprijin, îngrijirea copiilor mici rămâne în mare parte o responsabilitate finanțată din resursele private ale familiei.
Politicienii americani încep să se uite la criza familiilor
Problema începe să producă schimbări și în politica americană.
New Mexico a introdus programe de sprijin pentru îngrijirea copiilor, iar autoritățile din New York și San Francisco extind subvențiile pentru ca educația preșcolară să devină gratuită sau aproape gratuită pentru mai multe familii.
Inclusiv în tabăra republicană apar semnale de schimbare. Reforma fiscală adoptată anul trecut a extins creditele fiscale pentru aproximativ patru milioane de gospodării.
În același timp, unele cercuri conservatoare, îngrijorate de scăderea natalității, cer stimulente mai consistente pentru familiile cu mai mulți copii.
Peste toate acestea se suprapune teama privind viitorul locurilor de muncă. Economiștii sunt încă împărțiți asupra efectelor inteligenței artificiale, însă o parte a populației se teme de dispariția unor profesii. În paralel, marile centre de date provoacă proteste locale din cauza consumului de energie, apă și teren.
O Americă a miliardarilor și teama celor „lăsați în urmă”
În gospodăriile americane se răspândește tot mai mult percepția că economia creează oportunități extraordinare pentru o elită restrânsă, în timp ce restul populației trăiește într-o stare de nesiguranță.
Intrarea SpaceX pe bursă și ascensiunea averii lui Elon Musk au alimentat această dezbatere privind diferențele uriașe de avere.
Economista Stefanie Stantcheva, de la Universitatea Harvard, vorbește despre sentimentul oamenilor că sunt „lăsați în urmă”, căruia i se adaugă o percepție tot mai puternică de inechitate și nedreptate.
Consecințele încep să apară inclusiv politic.
Pentru prima dată de când Donald Trump domină scena politică americană, muncitorii albi fără studii universitare, o componentă esențială a bazei sale electorale, manifestă o neîncredere tot mai mare față de modul în care președintele gestionează economia, potrivit analizei.
„Este posibil ca membrii clasei muncitoare să aleagă să nu voteze”, avertizează John McLaughlin, specialist în sondaje și aliat al lui Trump.
Democrații încearcă să transforme dificultățile economice ale familiilor într-o temă electorală, dar continuă să aibă probleme în recâștigarea votanților din clasa muncitoare.
86% dintre americani se tem că propriii copii vor trăi mai prost
Neliniștea nu mai este limitată însă la familiile cu venituri mici.
Peste 40% dintre americanii din clasa de mijloc superioară consideră că nu au suficiente economii pentru o pensionare confortabilă.
Și mai puternică este teama privind viitorul copiilor: 86% cred că generația următoare va avea un nivel de trai inferior celui de care beneficiază ei în prezent.
sursa:60m