Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, afirmă că Viorel Pașca trebuie considerat „un om de bună credință” până la o decizie definitivă a instanței, dar subliniază că activitatea desfășurată la Dumbrava s-a derulat în afara cadrului legal al serviciilor sociale.
Într-o amplă postare pe Facebook, Pîslaru arată că dosarul trebuie lămurit de justiție, nu în spațiul public, și acuză totodată faptul că instituții ale statului au trimis, de-a lungul anilor, persoane vulnerabile către așezămintele lui Viorel Pașca, deși acestea nu funcționau ca servicii sociale autorizate.
„Într-un stat de drept, justiția nu se face nici la televizor, nici pe rețelele de socializare. Până la o decizie judecătorească care să stabilească contrariul, domnul Viorel Pașca este un om de bună credință, care a adăpostit, de-a lungul a aproape două decenii, mii de oameni aflați în nevoie”, a transmis ministrul interimar.
Pîslaru adaugă însă că lipsa cadrului legal nu poate fi ignorată.
„Totodată, este de necontestat faptul că domnul Pașca a desfășurat această activitate de binefacere în afara cadrului legal în materia asistenței sociale, fără implicarea unor specialiști în domeniu”, a mai scris acesta.
„Instituții ale statului au transportat oameni către azilele domnului Pașca”
Ministrul Muncii afirmă că situația de la Dumbrava ridică semne de întrebare și asupra modului în care au acționat autoritățile de-a lungul anilor.
„La fel de adevărat, în ciuda activității desfășurate în afara cadrului legal, mulți oameni au fost transportați către azilele domnului Pașca chiar de către instituții ale statului român”, susține Pîslaru.
El arată că instituții publice au făcut verificări în imobilele respective, dar fără ca activitatea să fie sistată sau adusă în legalitate.
„Mai mult, instituții ale statului au desfășurat de-a lungul anilor verificări în imobilele respective, fără progres pentru intrarea în legalitate și fără sistarea activității”, a transmis ministrul interimar.
Pîslaru spune că, din respect pentru anchetă și pentru actul de justiție, nu va face alte comentarii publice despre activitatea lui Viorel Pașca sau despre instituțiile implicate.
Ministrul spune că a fost anunțat când acțiunea DIICOT era deja în desfășurare
Dragoș Pîslaru a relatat și cum a fost informat despre intervenția DIICOT din 30 iunie, în urma căreia peste 400 de persoane vulnerabile au fost relocate din imobilele din Bihor.
„În dimineața zilei respective, la ora 09:30, am primit un telefon prin care am fost informat despre faptul că peste 400 de persoane vulnerabile care au fost evacuate dintr-o serie de imobile private din Bihor trebuie relocate de urgență”, a scris ministrul.
El subliniază că Ministerul Muncii a fost pus în fața faptului împlinit.
„Reiau pentru a fi cât se poate de explicit: când acțiunea era deja în plină desfășurare, mi s-a cerut să intervin pentru a identifica soluțiile necesare de relocare”, a precizat Pîslaru.
Potrivit acestuia, telefonul a venit din partea Alexandrei Zară, președinta Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, care se afla la Dumbrava și fusese înștiințată în prealabil de DIICOT despre acțiune.
Ministrul spune că a luat imediat legătura cu procurorul-șef, cu reprezentanți ai DGASPC și ai autorităților locale din Bihor, cu prefectul județului, cu Raed Arafat și cu alte autorități implicate, pentru a găsi soluții de cazare și îngrijire.
„După aceste discuții, prima întrebare pe care mi-am adresat-o în acea dimineață a fost: dată fiind amploarea acestei acțiuni, de ce conducerea Ministerului Muncii nu a fost informată în prealabil, astfel încât să putem asigura din timp resursele necesare pentru relocarea eficientă a celor peste 400 de oameni vulnerabili? Este o întrebare la care nici astăzi, la o săptămână distanță, nu am un răspuns”, a afirmat Pîslaru.
Pîslaru cere protocol național pentru intervențiile care vizează persoane vulnerabile
Ministrul interimar arată că, după intervenția DIICOT, Ministerul Muncii a creat o celulă de criză și a mobilizat instituții de asistență socială din 20 de județe. Procesul de relocare a durat aproape 24 de ore.
„În aceste condiții, am convingerea că este absolut necesară dezvoltarea unui protocol național pentru protecția persoanelor vulnerabile beneficiare ale serviciilor sociale în timpul intervențiilor operative. Evaluarea socială, alături de evaluarea medicală și psihologică nu poate să lipsească pentru a proteja persoanele vulnerabile pe parcursul întregului proces”, a transmis Pîslaru.
El a mai anunțat că a cerut declararea situației de urgență prin decizia CNSU și că a coinițiat, împreună cu Ministerul Dezvoltării, o hotărâre de guvern pentru alocarea de fonduri suplimentare județelor care au preluat persoane relocate.
409 persoane relocate. 394 sunt în centre sociale, 15 în spitale
Dragoș Pîslaru a prezentat și situația actualizată a persoanelor relocate din Bihor. Potrivit ministrului, 409 persoane au fost evacuate din imobilele administrate de Viorel Pașca.
„În acest moment, ne concentrăm pe protecția celor 409 persoane evacuate din Bihor și pe monitorizarea situației acestora”, a transmis ministrul.
Potrivit datelor prezentate de Pîslaru, 394 de persoane se află în prezent în centre de asistență socială din 20 de județe, iar 15 persoane sunt în continuare în unități medicale, după transferul din unitățile de primiri urgențe.
Dintre persoanele relocate, 149 sunt încadrate în grad de handicap, iar 212 sunt persoane vârstnice, cu vârste care ajung până la 93 de ani. De asemenea, 11 persoane nu au documente de identitate și nici CNP, iar autoritățile lucrează la clarificarea situației acestora.
Ministrul a precizat că toate DGASPC-urile implicate au emis deciziile necesare pentru includerea de urgență a persoanelor în servicii sociale licențiate.
„În tot acest proces, voința fiecărei persoane a fost foarte importantă, iar consimțământul a fost solicitat și consemnat”, a afirmat Pîslaru.
Distribuția pe județe
Potrivit datelor anunțate de ministrul Muncii, persoanele relocate au fost distribuite în 20 de județe: Alba – 60 de persoane, Satu Mare – 56, Sibiu – 42, Arad – 38, Cluj – 36, Botoșani – 31, Vâlcea – 29, Mehedinți – 17, Bistrița-Năsăud – 15, Mureș – 14, Bihor – 10, Neamț – 10, Hunedoara – 9, Vrancea – 7, Giurgiu – 5, Olt – 5, Timiș – 4, Brașov – 3, Gorj – două persoane și Caraș-Severin – o persoană. Alte 15 persoane au fost transferate în unități medicale.
Pîslaru a precizat că monitorizarea se realizează permanent, prin AJPIS-uri și cu sprijinul organizațiilor neguvernamentale acreditate pentru monitorizare independentă.
Call center pentru aparținători: 40 de apeluri, nicio solicitare de preluare în familie
Ministrul interimar al Muncii a mai anunțat că ANPIS a operaționalizat un call center dedicat pentru comunicarea cu aparținătorii persoanelor relocate.
„Până în acest moment, call center-ul organizat de ANPIS (021-9309) a înregistrat 40 apeluri din partea familiilor persoanelor relocate. Deși au solicitat informații despre situația acestora, în niciunul dintre cazuri nu a fost exprimată disponibilitatea de a prelua persoanele în cadrul familiei”, a transmis Pîslaru.
Acesta a precizat că situația este dinamică, iar evaluările sociale individuale continuă în centrele unde au fost relocate persoanele.
O persoană relocată în Mureș a murit
Dragoș Pîslaru a anunțat și decesul uneia dintre persoanele relocate în județul Mureș. Este vorba despre Gheorghe Gogea, în vârstă de 55 de ani, cu domiciliul în Oradea.
„Persoana era stabilă după relocare, avea discernământ și nu a fost identificată ca având dizabilități sau probleme medicale urgente. În urma evaluării preliminare a declarat că nu are rude sau persoane apropiate. Am discutat personal cu directoarea DGASPC Mureș și mâine dimineață vom avea concluziile Institutului de Medicină Legală privind cauza decesului”, a transmis ministrul.
„Nu există pentru mine amărăciune mai mare decât să scriu aceste rânduri și să comunic această veste tristă pentru fiecare dintre noi”, a adăugat Pîslaru.
„Statul român este în multe cazuri incapabil să îi ajute tocmai pe cei vulnerabili”
În finalul mesajului, Dragoș Pîslaru afirmă că dosarul de la Dumbrava arată încă o dată limitele sistemului public de asistență socială.
„Sper ca justiția să clarifice acest caz cât mai rapid, înțelegând importanța sa la nivel societal. Dincolo de aspectele de natură judiciară, acest caz demonstrează încă o dată faptul că astăzi, în anul 2026, statul român este în multe cazuri incapabil să îi ajute tocmai pe cei vulnerabili, pe cei cu dizabilități, pe cei abandonați de familie și pe cei rămași fără adăpost”, a transmis ministrul interimar.
Pîslaru spune că va dispune măsuri pentru remedierea problemelor imediate, dar și pentru identificarea unor soluții sistemice.
„Nu putem schimba trecutul, oricât de mult ne-am dori, însă este de datoria noastră să ne asigurăm că aceste situații nu se vor mai repeta pe viitor”, a mai scris acesta.
Contextul dosarului
Viorel Pașca, soția sa, cei trei fii și alte persoane apropiate sunt cercetați de DIICOT într-un dosar privind așezămintele din Bihor în care au fost găzduite sute de persoane vulnerabile. Procurorii susțin că, sub aparența unei activități umanitare, ar fi fost exploatate persoane aflate în situații vulnerabile.
Tribunalul București a respins cererea DIICOT de arestare preventivă și a dispus cercetarea sub control judiciar a lui Viorel Pașca și a membrilor familiei sale. Decizia nu vizează fondul acuzațiilor, iar persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție.
sursa:60m