Studiul a urmărit situația la nivel global a bolilor și a fost făcut de Institutul pentru Indicatori și Evaluare a Sănătății de la Universitatea din Washington. Pentru realizarea sa, au fost examinate tendințele din 1990 și până în prezent, analizând date privind mortalitatea și bolile din 204 țări și teritorii, 371 de boli și afecțiuni și 88 de factori de risc. Au contribuit 16.500 de oameni de știință, cu peste 300.000 de baze de date analizate. Studiul a fost publicat în The Lancet și a fost prezentat duminică, la Summitul Mondial al Sănătății de la Berlin.
Oamenii de știință au constatat că motivele creșterii ratei deceselor în rândul tinerilor variază de la o zonă la alta. De exemplu, în America de Nord, cauzele principale sunt legate de consumul de droguri și alcool, dar și de sinucideri, în timp ce în Africa Subsahariană este vorba despre boli infecțioase. În Europa de Est, între 2000 și 2023, s-a înregistrat o creștere notabilă a numărului deceselor în rândul tinerilor, cauzate de HIV, autovătămare și violență. În Europa Centrală, decesele cauzate de tulburări mintale și tulburări de alimentație s-au înmulțit, de asemenea, brusc în rândul adolescenților.
Tendința globală arată o creștere a numărului tulburărilor de sănătate mintală, cu rate ale anxietății în creștere cu 63%, respectiv de 26% în privința depresiei. În Europa de Est, cele mai mari creșteri ale ratei mortalității au fost înregistrate în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 – 19 ani și 20 – 24 de ani, cu creștere de 54%, respectiv 40%, între 2011 și 2023. Cercetătorii au avertizat că datele pe care le-au adunat ar trebui să fie privite drept “un semnal de alarmă”.
Studiul a constatat că, începând cu 2023, ratele mortalității scăzuseră per total în toate cele 204 de țări și teritorii, iar speranța de viață la nivel global și-a revenit după scăderea cauzată de pandemia de Covid-19. Aceasta se situează la 76,3 ani pentru femei și 71,5 ani pentru bărbați, cu peste 20 de ani mai mult decât în 1950 – deși persistă “diferențe geografice semnificative”, variind de la 83 de ani în regiunile cu venituri ridicate până la 62 de ani în Africa Subsahariană.
Cu toate acestea, bolile cronice, cum ar fi cele de inimă și diabetul, reprezintă acum două treimi din totalul problemelor de sănătate. O tendință substanțială de accentuare înregistrează și problemele de sănătate mintală. De asemenea, potrivit estimărilor, jumătate din aceste afecțiuni ar putea fi prevenite, întrucât factorii de risc, cum ar fi hipertensiunea arterială, poluarea aerului, fumatul și obezitatea, ar putea fi diminuați.
Creșterea semnificativă a mortalității înregistrate în rândul adolescenților și tinerilor adulți “ne-au atras cu siguranță atenția atunci când am analizat datele”, au transmis cercetătorii. Cea mai mare creștere a ratei deceselor a fost înregistrată în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 39 de ani din America de Nord, în principal din cauza sinuciderilor, supradozelor de droguri și a consumului de cantități mari de alcool. În aceeași perioadă, decesele în grupa de vârstă 5-19 ani au crescut în Europa de Est, dar și în America de Nord și Caraibe.
În Africa Subsahariană, datele au arătat că decesele în rândul copiilor cu vârste cuprinse între cinci și 14 ani, începând cu 1950, au fost mai mari decât se credea anterior, printre factorii determinanți numărându-se bolile infecțioase și leziunile (accidente, arsuri, violențe). Pentru fetele și femeile cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani, rata mortalității a fost cu 61% mai mare decât se estimase anterior, în principal din cauza deceselor în timpul sarcinii sau al nașterii, a accidentelor rutiere și a meningitei.
Dr. Christopher Murray, directorul Institutului pentru Indicatori și Evaluare a Sănătății de la facultatea de medicină a Universității din Washington a declarat: “Creșterea ratelor deceselor în rândul tinerilor, în special în America de Nord, este strâns legată de creșterea anxietății și a depresiei în rândul acestora, în special la femei”. Acesta a explicat că, deși tulburările de sănătate mintală au primit multă atenție, există încă multe dezbateri cu privire la cauzele creșterii acestor afecțiuni, dar influența rețelelor de socializare, presiunea socială legată de viața de familie și efectele pandemiei sunt printre factorii luați în calcul.
sursa: biziday