Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a tras primele concluzii după consultările pe Legea salarizării, la care au participat peste o sută de persoane din mai multe domenii. Acesta anunţă că proiectul a strâns sute de observaţii în doar câteva zile şi avertizează că reforma nu poate vindeca, printr-un singur act normativ, toate nemulţumirile adunate în sistemul public în ultimii ani.
Sute de observaţii într-o singură săptămână
Pîslaru a transmis că procesul de consultare a pornit rapid şi continuă în săptămânile următoare, calendarul fiind public. Aproape 100 de persoane au participat deja la discuţii, iar propunerile au venit atât în cadrul întâlnirilor, cât şi în scris.
Ministrul spune că o parte dintre semnalări sunt punctuale şi pot fi rezolvate pe loc. Altele, în schimb, semnalează erori importante.
„Multe sunt punctuale. Altele ridică probleme de fond care trebuie analizate şi, acolo unde este cazul, corectate. Am găsit probleme reale. Unele grile nu sunt încă aşezate corect”, a declarat acesta.
În prima săptămână au avut loc două sesiuni generale de informare, una cu instituțiile publice și una cu partenerii sociali, urmate de consultări pe familii ocupaționale: Sănătate și Cultură, Educație, instituții autofinanțate, respectiv Apărare și Ordine Publică.
Legea salarizării trebuie promulgată până la 31 august
Pîslaru leagă urgența promulgării legii salarizării de angajamentele asumate în PNRR şi de presiunea bugetară din acest moment. România trebuie să reducă deficitul, să recupereze întârzierile în implementarea planului şi riscă să piardă fonduri europene dacă reformele nu sunt finalizate la timp.
Ministrul precizează că legea salarizării este una dintre aceste reforme şi trebuie pusă în aplicare până la 31 august. Acesta a punctat şi că o intrare în vigoare în 2023, aşa cum se prevăzuse iniţial, ar fi oferit statului resurse mai mari pentru a absorbi dezechilibrele şi a gestiona tranziţia.
Ministrul avertizează: Nu desfăşurăm negocieri salariale
Pîslaru insistă că rolul actului normativ nu este acela de a media revendicări, ci de a aşeza reguli clare pentru tot sistemul public. Cu alte cuvinte, nu este vorba despre o negociere pentru salarii, ci discuțiile au ca scop corectarea erorilor.
Acesta adaugă că legea trebuie să stabilească reguli echitabile şi predictibile, fără a-şi propune să rezolve dintr-o lovitură toate frustrările acumulate.
Una dintre ţintele proiectului este aglomerarea de sporuri şi excepţii adunate în timp. Pîslaru spune că varianta aflată în consultare elimină peste jumătate dintre sporurile existente, ca pas către un sistem mai simplu şi mai transparent.
În acelaşi timp, ministrul atrage atenţia că simplificarea nu trebuie să şteargă responsabilităţi reale. Acesta a dat exemplul eliminării indemnizaţiei de dirigenţie, pe care o consideră o măsură ce trebuie cântărită cu atenţie, dacă educaţia rămâne o prioritate declarată.
Subiecte care depăşesc formulele şi coeficienţii
Ministrul a recunoscut că discuţiile au scos la suprafaţă teme care nu pot fi rezolvate strict tehnic, de la raporturile dintre categoriile profesionale până la salarizarea funcţiilor de demnitate publică. Acestea, spune el, cer o dezbatere mai amplă decât poate purta o echipă tehnică în câteva săptămâni.
Ministrul a explicat că mai sunt doar trei săptămâni pentru a transforma proiectul într-o propunere asumată de semnatarii acordului politic.
„Nu pot promite că toată lumea va fi mulţumită. Pot promite însă că vom analiza fiecare argument, că vom corecta ceea ce trebuie corectat şi că vom livra cea mai bună variantă posibilă în timpul pe care îl avem la dispoziţie”, a adăugat Pîslaru.
CUPRINS
- Sute de observaţii într-o singură săptămână
- Legea salarizării trebuie promulgată până la 31 august
- Ministrul avertizează: Nu desfăşurăm negocieri salariale
sursa: puterea