Cosmin Ghiță demisionează de la conducerea Nuclearelectrica la mai puțin de o lună după publicarea unui raport extrem de critic al Corpului de control al premierului privind proiectul reactoarelor modulare mici de la Doicești. Documentul arată că investiția a acumulat întârzieri de 20 de luni, costul estimat a crescut la 6,5 miliarde de dolari, iar compania de proiect a plătit peste 46 de milioane de euro pentru un amplasament cumpărat anterior de partenerul privat cu 2,8 milioane de euro. Nuclearelectrica contestă concluziile controlului și susține că nu a fost produs niciun prejudiciu.
Directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, a notificat compania, la 25 august 2026, că dorește încetarea contractului său de mandat. Societatea urmează să anunțe data de la care retragerea devine efectivă.
Demisia a fost prezentată de Ministerul Energiei drept o decizie luată „în contextul unei noi oportunități profesionale”. Nici ministerul și nici Nuclearelectrica nu au stabilit public o legătură între plecarea lui Ghiță și constatările Corpului de control al prim-ministrului.
Momentul este însă important. Cosmin Ghiță pleacă după aproape nouă ani petrecuți la conducerea companiei și cu aproximativ șase luni înainte de expirarea mandatului, programată pentru 12 februarie 2027. În timpul conducerii sale au fost luate principalele decizii privind asocierea Nuclearelectrica cu Nova Power & Gas și dezvoltarea centralei cu reactoare modulare mici de la Doicești.
Sinteza raportului Corpului de control a fost publicată la sfârșitul lunii iulie. Documentul recomandă inclusiv analizarea oportunității atragerii răspunderii contractuale sau administrative a persoanelor care au negociat, avizat și propus asocierea, dar și a reprezentanților Nuclearelectrica implicați în operațiunile prin care a fost cumpărat terenul proiectului.
Raportul nu îl nominalizează pe Cosmin Ghiță și nu afirmă că acesta ar fi comis personal o faptă ilegală. Deciziile analizate au fost însă adoptate în perioada în care el conducea executiv Nuclearelectrica.
Proiectul a acumulat o întârziere de 20 de luni
Planul aprobat de acționarii Nuclearelectrica în septembrie 2022 prevedea ca etapa FEED 2, care trebuia să detalieze proiectul și să conducă la decizia finală de investiție, să se încheie în aprilie 2024. În realitate, etapa a fost finalizată în decembrie 2025.
Corpul de control constată astfel o întârziere de 20 de luni.
Nuclearelectrica a invocat timpul necesar aprobărilor corporative, negocierilor, asigurării finanțării, realizării studiilor și recrutării personalului. Inspectorii Guvernului au considerat însă că aceste elemente nu aveau un caracter imprevizibil și trebuiau luate în calcul la stabilirea calendarului inițial.
Compania a răspuns că termenele din strategia adoptată în 2022 aveau caracter estimativ, nu reprezentau obligații ferme, iar decalajele sunt normale pentru un proiect nuclear aflat într-o etapă de dezvoltare.
Costul estimat a crescut la 6,5 miliarde de dolari
Una dintre cele mai importante constatări privește valoarea investiției. În decembrie 2025, costul estimat al centralei SMR ajunsese la 6,5 miliarde de dolari.
Suma este cu aproximativ 3,8 miliarde de dolari mai mare decât estimarea existentă în perioada în care a fost încheiat Acordul investitorilor, aprobat de acționarii Nuclearelectrica în septembrie 2022. Rezultă că evaluarea inițială era de aproximativ 2,7 miliarde de dolari.
Proiectul presupune construirea la Doicești a unei centrale alcătuite din șase module nucleare. Calendarul inițial prevedea începerea exploatării comerciale în perioada 2029–2030, însă întârzierile deja acumulate pun sub semnul întrebării respectarea acestui termen.
Doicești a fost al doilea amplasament în clasament
Studiul de selectare a amplasamentului, finanțat cu 1,2 milioane de dolari de agenția americană USTDA, a analizat nouă locații propuse de Nuclearelectrica.
Doicești s-a clasat pe locul al doilea.
Corpul de control nu susține că alegerea amplasamentului a fost greșită. Inspectorii arată însă că Nuclearelectrica a selectat locația pe baza unor argumente generale, fără o analiză comparativă construită pe indicatori tehnici și economici cuantificabili, care să explice de ce a fost preferat terenul clasat al doilea.
Asocierea cu Nova Power & Gas, fără o selecție comparativă
În septembrie 2022, Nuclearelectrica s-a asociat în cote egale cu Nova Power & Gas, companie din grupul E-INFRA, și a înființat RoPower Nuclear, societatea care dezvoltă proiectul.
Potrivit raportului, partenerul privat a fost ales fără o procedură de asociere aprobată la nivelul Nuclearelectrica și fără un test prealabil al investitorului privat prudent. Nu ar fi fost realizată nici o evaluare comparativă a mai multor potențiali parteneri, pe baza capacității lor financiare, tehnice și tehnologice.
Analiza privind respectarea regulilor europene referitoare la intervenția statului în economie a fost făcută abia după aproape doi ani de la constituirea RoPower Nuclear.
Corpul de control mai afirmă că Nova Power & Gas nu demonstrase anterior asocierii o capacitate financiară sau tehnică superioară altor companii. Nici argumentul că firma deținea terenul nu ar justifica asocierea în cote egale, deoarece terenul nu a fost adus ca aport în natură la capitalul RoPower, ci a fost vândut ulterior companiei de proiect.
Concluzia inspectorilor este severă: asocierea în cote egale „nu are o justificare logică sau economică”, în condițiile în care contribuțiile și riscurile ulterioare nu au fost împărțite în mod egal.
Control egal, dar finanțare asigurată de Nuclearelectrica
Nuclearelectrica și Nova Power & Gas au drepturi egale de decizie în RoPower Nuclear. Compania de stat nu poate lua hotărâri fără acordul partenerului privat.
Raportul arată însă că acest echilibru decizional nu s-a regăsit și în finanțare.
Cei doi acționari au contribuit cu câte 39,886 milioane de lei la capitalul social, dar împrumuturile suplimentare au fost acordate exclusiv de Nuclearelectrica. Valoarea totală a creditului pus la dispoziția RoPower a fost de 243 de milioane de dolari, din care fuseseră trase aproximativ 228,62 milioane de dolari.
În același timp, Nova Power & Gas beneficiază de un drept de retragere și de posibilitatea de a-și vinde acțiunile și creanțele, inclusiv cu recunoașterea unui randament stabilit inițial la 12%. Nuclearelectrica nu beneficiază de un drept echivalent, potrivit documentului.
Teren cumpărat cu 2,8 milioane de euro, transferat prin operațiuni de peste 46 de milioane
Nova Power & Gas a cumpărat în decembrie 2021 suprafața de 170,59 hectare de la Doicești. Prețul inițial convenit a fost de 7,3 milioane de euro, dar, în urma aplicării clauzelor contractuale, prețul efectiv a ajuns la 2,8 milioane de euro.
La 5 iunie 2025, RoPower Nuclear a cumpărat terenul de la Nova Power & Gas cu 24,34 milioane de euro. Separat, compania de proiect s-a obligat, printr-un acord de refacturare, să plătească aproximativ 22 de milioane de euro, cu TVA, pentru costuri prezentate de Nova drept cheltuieli aferente amplasamentului.
Valoarea totală a operațiunilor a depășit astfel 46 de milioane de euro.
Corpul de control afirmă că această construcție a creat doar aparența unei tranzacții realizate în condiții de piață. Plata suplimentară ar fi inclus costuri care nu au adus o plusvaloare terenului, cheltuieli făcute fără un mandat al cumpărătorului și lucrări realizate înainte de asocierea dintre Nuclearelectrica și Nova Power & Gas.
Aproximativ cinci milioane de euro din documentele justificative proveneau din facturi emise de o altă societate afiliată vânzătorului.
Raportul nu contestă că Nova a realizat lucrări și îmbunătățiri la Doicești. Problema semnalată este că o parte a acestora fusese deja reflectată în valoarea de piață a terenului, iar alte cheltuieli nu justificau o plată suplimentară.
Pragurile de aprobare au fost mărite înaintea tranzacției
Cu doar câteva zile înainte de achiziționarea terenului, actul constitutiv al RoPower Nuclear a fost modificat.
Pragul de la care un contract trebuia aprobat de Adunarea Generală a Acționarilor a fost ridicat de la cinci milioane la peste 50 de milioane de euro. Contractele cu valori de până la 20 de milioane de euro au trecut în competența directorului general.
Acordul de refacturare avea o valoare de 19,49 milioane de euro fără TVA, dar depășea 20 de milioane de euro după includerea taxei. Cu toate acestea, documentul nu a fost supus aprobării Consiliului de Administrație al RoPower.
Corpul de control consideră că a fost încălcat actul constitutiv și că modificarea competențelor a diminuat controlul Nuclearelectrica asupra tranzacției.
Mai multe evaluări, diferențe de zeci de milioane de euro
Un evaluator ANEVAR din grupul companiilor „Big Four” a stabilit, în octombrie 2024, o valoare de piață de 24,45 milioane de euro pentru amplasament. Acesta a fost raportul folosit pentru fundamentarea achiziției.
Alte două evaluări, realizate pentru scopuri diferite, indicau valori cuprinse între 56,92 și 65,4 milioane de euro.
Corpul de control reproșează Nuclearelectrica faptul că nu și-a folosit dreptul de audit pentru a clarifica diferențele foarte mari dintre evaluări și descrie conduita companiei drept un „dezinteres” față de tranzacție.
Guvernul cere analizarea răspunderii persoanelor implicate
Corpul de control recomandă Ministerului Energiei să analizeze oportunitatea atragerii răspunderii contractuale sau administrative a persoanelor care au negociat, avizat și propus Acordul investitorilor.
O analiză similară este solicitată pentru reprezentanții Nuclearelectrica care au aprobat transferarea unor competențe către directorul RoPower, dar nu au verificat legalitatea și economicitatea operațiunilor prin care a fost dobândit amplasamentul.
Nuclearelectrica trebuie să reevalueze costurile refacturate de Nova Power & Gas și să analizeze inclusiv posibilitatea inițierii unui proces pentru anularea acordului de refacturare.
De asemenea, companiei i s-a cerut să instituie un sistem eficient de monitorizare a cheltuielilor RoPower Nuclear. Controlul a constatat că un astfel de mecanism nu exista, deși compania de proiect folosea sute de milioane de dolari împrumutați de Nuclearelectrica.
Nuclearelectrica respinge concluziile raportului
Conducerea Nuclearelectrica a contestat public interpretările Corpului de control. Compania susține că proiectul a fost dezvoltat cu respectarea legii, că alegerea amplasamentului și asocierea au avut justificări tehnice și instituționale și că nu există un prejudiciu.
SNN afirmă că prețul terenului a fost stabilit printr-o evaluare independentă, iar acordul separat a acoperit lucrări și cheltuieli care nu erau incluse în valoarea de piață. Compania mai susține că parteneriatul cu Nova Power & Gas a fost necesar pentru dezvoltarea proiectului și că deciziile majore au fost aprobate prin mecanismele corporative aplicabile.
Demisia lui Cosmin Ghiță nu închide însă discuția. Ministerul Energiei trebuie să stabilească dacă va pune în aplicare recomandările Corpului de control, cine sunt persoanele ale căror decizii vor fi verificate și dacă va fi cerută recuperarea unor sume.
Ghiță pleacă înaintea acestor decizii, după ce a condus Nuclearelectrica în întreaga perioadă în care au fost alese amplasamentul, partenerul privat, mecanismul de finanțare și formula prin care terenul de la Doicești a ajuns la compania de proiect.
sursa:60m