Bursa de Valori București tocmai a încheiat cel mai bun semestru din istoria sa. Profit net individual record — 17 milioane de lei, față de 660.000 de lei în aceeași perioadă a anului trecut. Venituri din tranzacționare în creștere cu 88%. Indicele BET la maxime istorice. Peste 325.000 de investitori direcți, cu 24% mai mulți decât acum un an. Capitalizarea pieței a depășit, pentru prima dată, pragul de 100 de miliarde de euro.
CUPRINS
- Ce spune dosarul
- De ce poate un acționar cu 5% să dea în judecată, când adunarea generală a spus nu
- Adunarea de joi: bursa plătește avocații
- Miezul disputei: un proiect întârziat cu peste cinci ani
În aceeași lună august, acționarii aceleiași instituții au votat ca BVB să suporte onorariile avocaților propriilor administratori și directori — chemați în judecată de unul dintre acționarii ei. Este o situație pe care instituția care găzduiește guvernanța corporativă a României nu a mai trăit-o: operatorul pieței de capital se află el însuși într-o acțiune în răspundere, la Tribunalul București, în dosarul nr. 21384/3/2026.
Ce spune dosarul
Litigiul a fost înregistrat pe 29 mai 2026, la Tribunalul București – Secția a VI-a Civilă, având ca obiect atragerea răspunderii administratorilor. Reclamantă este Bursa Română de Mărfuri S.A., acționar al BVB cu o participație de peste 5%.
BVB a informat investitorii printr-un raport curent pe 2 iunie, precizând că a aflat despre existența dosarului de pe portalul instanțelor și că cererea de chemare în judecată nu îi fusese încă comunicată.
Potrivit informațiilor de pe portalul instanțelor, acțiunea vizează actualul Consiliu de Administrație al BVB, fostul director general, dar și trei foști administratori: Mihaela Bîciu, Dragoș Neacșu și Ștefan Szitas.
Acuzația, în esență: prejudicii aduse societății ca urmare a participației BVB la capitalul social al CCP.RO Bucharest S.A. — contrapartea centrală, entitatea de care depinde lansarea pieței românești de derivate. Nicio instanță nu s-a pronunțat încă. Litigiul este pe rol, iar tribunalul urmează să stabilească dacă există sau nu o răspundere a persoanelor vizate.
De ce poate un acționar cu 5% să dea în judecată, când adunarea generală a spus nu
Aici se află elementul juridic pe care majoritatea relatărilor îl trec repede.
BRM nu a mers direct în instanță. A încercat mai întâi calea internă: a cerut Adunării Generale Ordinare a Acționarilor din 29 aprilie 2026 să inițieze ea însăși acțiunea în răspundere împotriva administratorilor și a fostului director general. Propunerea a fost respinsă de acționarii BVB, cu majoritatea voturilor exprimate secret.
Legea societăților prevede însă un mecanism de rezervă tocmai pentru această situație: atunci când adunarea generală refuză să acționeze, acționarii care dețin, individual sau împreună, cel puțin 5% din capitalul social pot introduce ei acțiunea — dar în numele societății, nu în nume propriu. Este ceea ce în literatura de specialitate se numește acțiune socială exercitată ut singuli.
Consecința practică e contraintuitivă și explică tot ce a urmat: dacă BRM ar câștiga, despăgubirile nu i-ar reveni ei, ci BVB. Reclamanta acționează, formal, în interesul companiei pe care o dă în judecată prin administratorii ei.
Aceasta este și cheia pentru a înțelege votul din 27 august.
Adunarea de joi: bursa plătește avocații
În Adunarea Generală Extraordinară din 27 august 2026, acționarii BVB au aprobat ca societatea să suporte „onorariile avocațiale și alte costuri aferente” pentru membrii Consiliului de Administrație și ai conducerii executive vizați de acțiunea BRM.
Hotărârea publicată nu precizează nici valoarea acestor cheltuieli, nici un plafon pentru ele.
Separat, directorul general adjunct al BVB a fost mandatat să gestioneze și să negocieze asistența juridică și să reprezinte exclusiv interesele societății în dosar.
Practica în sine nu este exotică: acoperirea cheltuielilor de apărare ale administratorilor este un mecanism uzual în guvernanța corporativă, similar asigurărilor de răspundere profesională, și are o justificare solidă — fără ea, nimeni competent nu ar mai accepta un mandat de administrator, de teama unui risc personal nelimitat.
Ce ridică totuși întrebări legitime este configurația: aceiași acționari care au refuzat, în aprilie, să pornească acțiunea, au votat în august ca societatea să finanțeze apărarea celor acționați — iar apărarea se face, tehnic, împotriva unei acțiuni introduse în numele acelei societăți. Absența oricărui plafon declarat accentuează întrebarea, într-un dosar care se poate întinde pe ani.
Miezul disputei: un proiect întârziat cu peste cinci ani
Nemulțumirea BRM nu a apărut brusc. Are un istoric documentat public.
CCP.RO Bucharest este societatea menită să funcționeze drept contraparte centrală — infrastructura fără de care nu se pot lansa instrumente derivate și nu se pot face operațiuni precum vânzarea în lipsă. BVB este acționarul majoritar, cu o participație care a oscilat în jurul a 53–55%, alături de OPCOM, PPC Energy, Electrica, Banca Transilvania, foste SIF-uri și case de brokeraj.
Proiectul acumulase, la începutul lui 2026, o întârziere de peste cinci ani față de planul inițial — perioadă în care societatea și-a majorat capitalul social de mai multe ori.
Costul acestei întârzieri se vede direct în bilanțul BVB, sub forma unor deprecieri succesive ale participației:
Moment Depreciere recunoscută
Exercițiul 2024 13,1 mil. lei (2,6 mil. euro), pe baza unui raport de evaluare independent
Trimestrul I 2025 până la 3,8 mil. lei
Trimestrul II 2025 3,4 mil. lei
Total S1 2025 6,59 mil. lei
Valoarea contabilă netă a participației BVB în CCP.RO era, la 31 martie 2026, de 59,50 milioane de lei — aproximativ 6,6% din capitalizarea bursieră actuală a BVB, de circa 907 milioane de lei. În 2025, BRM susținea că investiția în contrapartea centrală reprezenta circa 40% din activele BVB.
În februarie 2026, BRM a cerut convocarea unei adunări generale în care solicita, punctual: o informare exhaustivă privind blocajele juridice, comerciale și tehnice identificate de board în autorizarea contrapărții centrale; data la care aceste blocaje au fost cunoscute; măsurile propuse; un scenariu alternativ în cazul în care operaționalizarea nu are loc la termenul din planul de afaceri; și explicații privind decizia CCP.RO de a achiziționa servicii IT din sursă unică.
Formularea „data la care aceste blocaje au fost cunoscute” nu este întâmplătoare. Este exact tipul de întrebare pe care o pune cineva care construiește un dosar de răspundere: nu ce s-a întâmplat, ci când a știut conducerea și ce a făcut după aceea.
Tensiunea era veche. Încă din aprilie 2025, acționarii respinseseră propuneri similare ale BRM. Gabriel Purice, directorul general al Bursei Române de Mărfuri, declara atunci că se aștepta la un punct de vedere din partea Consiliului de Administrație al BVB, dar răspunsurile veniseră de la CCP.RO: „Ne surprinde că nu există nicio asumare din partea Consiliului de Administrație.” Dan Paul, președintele Asociației Brokerilor, critica la rândul lui refuzul de a produce un raport, invocând obligațiile din legislația emitenților.
Ironia calendarului
Și aici intervine detaliul care schimbă complet lectura dosarului.
Acțiunea a fost înregistrată pe 29 mai 2026. O lună și trei zile mai târziu, pe 1 iulie 2026, Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară a aprobat autorizarea CCP.RO Bucharest în calitate de contraparte centrală.
Nu a fost o autorizare oarecare. Este prima autorizare EMIR din România și prima autorizare a unei contrapărți centrale din Europa sub noul cadru EMIR3 — un detaliu pe care BVB l-a subliniat insistent în comunicarea sa. Decizia a confirmat că, la momentul evaluării, cadrul de administrare a riscului era conform cu cerințele EMIR și cu cele 24 de principii CPMI-IOSCO.
Prim-vicepreședintele ASF, Gabriel-Ioan Avrămescu, a recunoscut public că proiectul trecuse „printr-o perioadă îndelungată în care a înregistrat mai multe etape de prelungire” — o formulare diplomatică pentru exact ceea ce reclamă BRM — dar și că finalizarea autorizării a fost un obiectiv asumat de la preluarea mandatului, în august 2025.
Prin urmare, dosarul 21384/3/2026 acuză prejudicii generate de un proiect care, la o lună după depunerea acțiunii, a primit avizul de funcționare.
Asta nu îl golește de conținut. Întrebarea juridică nu este dacă proiectul a reușit în cele din urmă, ci dacă întârzierea de peste cinci ani și deprecierile succesive au fost consecința unor decizii de administrare care încalcă standardul diligenței — sau doar rezultatul unui proces de autorizare obiectiv dificil, primul de acest tip din țară și din Europa sub noul regim. Este exact genul de distincție pe care o instanță o va judeca ani de zile.
Deocamdată, CCP.RO rămâne în fază pre-operațională și a înregistrat în primul semestru din 2026 o pierdere de circa 9 milioane de lei. Autorizarea este, cum a precizat și ASF, doar primul pas; operaționalizarea este etapa următoare.
Contrastul care va defini dosarul
Ceea ce face acest litigiu neobișnuit este că se desfășoară pe fundalul celor mai bune rezultate din istoria instituției.
La nivel consolidat, veniturile operaționale au urcat cu 48% în primul semestru, la 54,97 milioane de lei, iar profitul net a crescut cu 834%, la 13,79 milioane. Segmentele profitabile — tranzacționare, post-tranzacționare și registru — au adus împreună peste 22 de milioane de lei profit net. Rezultatul semestrial acoperă deja 94% din profitul net bugetat pentru tot anul 2026.
Cu alte cuvinte: CCP.RO a consumat aproape 9 milioane din cele peste 22 produse de restul grupului. Aceasta este, în cifre, întreaga dispută. Apărarea va spune că o infrastructură de piață se construiește în ani și costă înainte să producă. Acuzarea va spune că cinci ani de întârziere și aproape 20 de milioane de lei deprecieri în doar două exerciții nu se explică doar prin complexitate.
Ce urmează
Trei lucruri merită urmărite.
Comunicarea cererii de chemare în judecată. La momentul raportului din iunie, BVB nu primise încă actul. Odată comunicat, conținutul exact al pretențiilor — și, mai ales, cuantumul prejudiciului reclamat — vor deveni publice. Este cifra care lipsește din tot acest dosar.
Costul apărării. Hotărârea AGEA nu prevede plafon. Într-un litigiu de răspundere a administratorilor, cu mai mulți pârâți și potențial multiple grade de jurisdicție, onorariile pot deveni ele însele un element de raportare relevant pentru acționari.
Operaționalizarea CCP.RO. Autorizarea din 1 iulie a fost obținută cu condiții, recomandări și termene impuse prin decizia ASF. Dacă piața de derivate pornește efectiv, teza prejudiciului slăbește considerabil. Dacă operaționalizarea întârzie din nou, dosarul capătă altă greutate.
Dincolo de cifre, miza este de altă natură. Bursa de Valori București este instituția care impune emitenților standarde de guvernanță corporativă și care le evaluează conformarea. Modul în care își administrează propriul litigiu de răspundere — transparența raportărilor, tratamentul acționarului minoritar, limitele cheltuielilor asumate — va fi citit de piață ca un test aplicat chiar arbitrului.
sursa: puterea