Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea critică proiectul de reformare a Legii partidelor politice inițiat de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), susținând că noile prevederi ar putea extinde semnificativ atribuțiile instituției în ceea ce privește înființarea, organizarea, finanțarea și dizolvarea formațiunilor politice. Piperea avertizează că modificările ar putea avea un impact important asupra competiției electorale și susține că, în forma propusă, proiectul ar putea afecta inclusiv activitatea unor partide înaintea alegerilor din 2028.
AEP ar urma să preia atribuții în procedurile privind partidele politice
Potrivit lui Gheorghe Piperea, una dintre cele mai importante modificări vizează transferarea unor proceduri privind înregistrarea și dizolvarea partidelor din sfera instanțelor către Autoritatea Electorală Permanentă.
Europarlamentarul susține că AEP ar urma să aibă un rol extins în administrarea „ciclului de viață” al partidelor, de la înființare și organizare internă până la dizolvare și radiere. În opinia sa, concentrarea acestor atribuții în cadrul unei autorități administrative ridică probleme privind independența și echilibrul instituțional.
„Un proiect de lege care poate transforma vechiul și demodatul «cordon sanitar» într-o modalitate simplă și eficientă de exterminare a partidelor care se opun sistemului (…) a fost lansat în dezbatere publică de Autoritatea Electorală Permanentă”, afirmă Piperea.
Modificări privind înființarea și organizarea formațiunilor
O altă prevedere criticată de europarlamentarul AUR este creșterea numărului minim de membri fondatori. Potrivit acestuia, proiectul ar ridica pragul de la trei la 100 de persoane și ar introduce noi cerințe privind reprezentarea egală a femeilor și bărbaților.
Piperea mai susține că proiectul introduce reguli suplimentare referitoare la finanțarea partidelor, disciplina financiară, drepturile membrilor și digitalizarea proceselor interne. Aceste obligații ar trebui implementate într-un interval de șase luni, în caz contrar existând, potrivit interpretării sale, riscul unor sancțiuni care pot merge până la dizolvarea formațiunii.
Disputa privind puterea de dizolvare
Cea mai importantă critică formulată de Gheorghe Piperea vizează însă posibilitatea ca AEP să dispună administrativ dizolvarea sau radierea unor partide pentru nerespectarea prevederilor legale.
Europarlamentarul compară această procedură cu actualul mecanism, în care dizolvarea unui partid este decisă de instanță în condițiile prevăzute de lege. În scenariul descris de Piperea, decizia AEP ar putea fi contestată ulterior la Curtea de Apel București.
El atrage atenția că, dacă o eventuală decizie de dizolvare nu ar fi suspendată rapid de instanță, formațiunea politică vizată ar putea fi împiedicată să participe la competiția electorală.
„O decizie de dizolvare pronunțată de AEP care nu ar fi imediat suspendată de Curtea de Apel ar scoate din joc un partid, inclusiv din procesul electoral de la un anumit moment dat. Să zicem, din jocul alegerilor din 2028”, susține europarlamentarul.
Piperea susține că AUR ar fi principala formațiune vizată
În analiza sa, Gheorghe Piperea afirmă că efectul politic al proiectului ar fi mai important decât modificările administrative propriu-zise. El consideră că extinderea competențelor AEP ar crea posibilitatea unui control direct asupra partidelor politice.
Europarlamentarul AUR susține că formațiunea pe care o reprezintă ar putea fi una dintre principalele ținte ale noilor mecanisme, invocând poziția AUR în raport cu actuala majoritate politică.
„Este limpede, așadar, care este ținta reglementării, nu partidele fantomă, ci AUR, singurul partid care amenință «stabilitatea» coaliției partidelor «pro-europene/occidentale»”, afirmă Piperea.
Aceste afirmații reprezintă poziția politică a europarlamentarului și nu constituie, în sine, o confirmare independentă a faptului că proiectul legislativ ar avea drept țintă AUR.
Controale la partidele mari, anunțate de la 1 septembrie
În același context, Gheorghe Piperea face referire la anunțul președintelui AEP privind începerea, de la 1 septembrie 2026, a unor misiuni de control de fond la partidele politice mari, inclusiv la AUR.
Europarlamentarul leagă aceste controale de dezbaterea privind noua legislație și pune sub semnul întrebării modul în care vor fi aplicate regulile în cazul diferitelor formațiuni politice.
„Nu e greu de dedus ce partide vor ieși minunat la control și ce partid va ieși rău”, a mai declarat Gheorghe Piperea.
Proiectul AEP și reacțiile politice pe care le-a generat urmează să fie analizate în cadrul procesului legislativ. Principalele puncte de dispută sunt legate de extinderea atribuțiilor Autorității Electorale Permanente, noile obligații impuse partidelor și mecanismul prin care ar putea fi dispusă dizolvarea acestora.
sursa: puterea