O recentă întâlnire controversată între Președintele Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, și liderul politic Ilie Bolojan a stârnit un val de reacții în spațiul public. Într-o analiză publicată recent, avocata Silvia Uscov atrage atenția asupra gravelor prejudicii de imagine aduse Curții Constituționale și asupra modului defectuos în care cei doi oficiali au ales să gestioneze lipsa de transparență, subliniind că decredibilizarea instituțiilor va fi decontată, în cele din urmă, de întreaga societate.
Avocata o critică în primul rând pe Simina Tănăsescu pentru modul în care a răspuns întrebărilor legitime din spațiul public legate de inițiatorul și scopul întâlnirii. În loc să ofere clarificări transparente, șefa CCR s-a refugiat în invocarea propriului profil profesional. Silvia Uscov subliniază că profesorul de drept Simina Tănăsescu își poate apăra reputația personală, însă Președintele Curții Constituționale administrează o credibilitate care aparține strict instituției. În opinia sa, încrederea publică se apără prin fapte verificabile și conduită instituțională, nu cerând cetățenilor un act de încredere oarbă în persoana care ocupă temporar funcția.
Cel de-al doilea vizat de criticile avocatei este Ilie Bolojan, acuzat că și-a construit în mod fals imaginea unui politician responsabil, preocupat de reguli. Uscov evidențiază gravitatea contextului în care a avut loc discuția, subliniind că liderul politic a participat la o întâlnire cu judecătorul raportor exact într-un dosar în care partidul său formulase o sesizare de neconstituționalitate. Mai mult, politicianul este taxat pentru lipsa de asumare. Acesta a preferat să păstreze tăcerea, lăsând-o pe Simina Tănăsescu să suporte singură costul public al episodului, deși responsabilitatea politică ar trebui demonstrată mai ales atunci când asumarea aduce costuri, nu doar capital de imagine.
Dincolo de carierele celor implicați, Silvia Uscov avertizează că lipsa de transparență generează costuri sistemice grave pentru țară. Când cetățenii percep că lucrurile importante se discută în birouri închise, între oameni care se cunosc, efectele se traduc printr-un mediu investițional mai puțin predictibil și costuri mai mari de finanțare. De asemenea, apar dificultăți în relația cu partenerii europeni din cauza îndoielilor privind statul de drept. Cel mai periculos efect rămâne însă erodarea încrederii în democrație, care devine un teren fertil pentru populism.
În concluzie, avocata reamintește că funcțiile publice de acest nivel nu sunt recompense sau extensii ale personalității demnitarilor, ci obligații stricte. Cei care le ocupă datorează instituțiilor credibilitate, prudență și asumare, pentru că, atunci când uită acest lucru, factura nu rămâne niciodată în biroul în care s-au întâlnit, ci este plătită de cetățeni.
sursa:60m