Mâine, mâine și iar mâine. Un citat celebru din opera lui Shakespeare pare să devină mantra premierului demis Ilie Bolojan, care face un lung șir de promisiuni cu aceeași scadență: 2027. A scăzut economia? Va crește în 2027. N-avem unități de stocare ale energiei? Vom avea în 2027. Inflația a explodat? Va scădea în 2027.
Să trăiți bine… la anul și la mulți ani
2027 a fost declarat anul bunăstării românești chiar de Nicușor Dan, care, la patru luni după ce a fost ales în funcția de președinte, i-a transmis poporului român că va vedea o creștere abia din 2027. Mai nou, în plină criză energetică, după închiderea Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, Bolojan spune că sistemul energetic al țării va fi salvat în urma procesului de hibridizare a hidrocentralelor. La anu’, bineînțeles.
Pas cu pas… spre recesiune
În luna februarie a acestui an, când Guvernul Bolojan încă avea puteri depline, reprezentanții Insitutului Național de Statistică (INS) au confirmat că economia România a intrat în recesiune tehnică. Concret, Produsul Intern Brut al țării a scăzut timp de două trimestre consecutive, situație care a generat un proces de încetinire a producției, a consumului și a investițiilor.
Deși, în iunie 2025, atunci când a preluat Guvernul, nu le-a spus nimic românilor despre efectele economice generate de creșterea cotei standard a TVA-ului de la 19% la 21%, Ilie Bolojan a declarat, în momentul anunțării recesiunii, că este vorba de un efect „anticipat și inevitabil” al tranziției spre un nou model al economiei.
„Recesiunea tehnică face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții. Am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum, la un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară. în final, vom ajunge la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe”, promitea prim-ministrul Ilie Bolojan, în februarie 2026.
România, înainte: „Nu vrem să ne întoarcem în fundătura dezmățului din 2024”
În realitate, efectele scăderii economice au continuat să își facă resimțită prezența, mai ales în buzunarele românilor. Puterea de cumpărare a leului a scăzut, iar costul unui trai decent a ajuns la valori nesustenabile pentru aproape jumătate dintre cetățeni. Încă din 2024, Eurostat raporta că aproximativ 40% dintre români nu pot face față cheltuielilor neprevăzute.
Totuși, prim-ministrul interimar al României spune că și-a îndeplinit obiectivele asumate în momentul preluării mandatului și se declară optimist cu privire la viitorul economic al țării. Mai mult decât atât, Bolojan îi avertizează pe români că trebuie să strângă în continuare cureaua, căci altfel va veni un nou colaps bugetar.
„Execuţia bugetară pe primul semestru a confirmat că guvernul a făcut ceea ce a fost necesar şi corect. Veniturile au fost colectate mai bine, cheltuielile sunt mai mici, iar deficitul este în scădere. Am fost cinstiţi cu românii, am început să facem ordine în finanţele ţării şi să limităm risipa. Cei care privesc deficitul ca pe o cifră abstractă, ce nu produce consecinţe, mint. E ca şi cum v-ar spune că puteţi cheltui oricât, indiferent cât câştigaţi şi fără a fi nevoie să daţi banii înapoi.
Aşteptările false create iresponsabil, cu ochii pe sondaje, trebuie să înceteze. Dacă nu vom continua măsurile de reducere a cheltuielilor anul acesta, ne putem întoarce în fundătura în care am ajuns după dezmăţul bugetar din 2024”, afirmă Ilie Bolojan.
Îndrăznește să crezi… că inflația va scădea la un moment dat
Rata anuală a inflației a crescut de la 7,8% în iulie 2025 la 9,9% în luna august a aceluiași an. S-a menținut la valori care depășeau 9,6% până în februarie, pentru ca, mai apoi, să urce până la 10,9% în luna mai a anului 2026.
Scăderea inflației la 8,2% în luna august a acestui an nu este deloc îmbucurătoare, în contextul în care guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, estimează o rată anuală de 6,1% în decembrie 2026, nu de aproximativ 5,5%, așa cu prognoza inițial.
„Motivele care stau la baza actualizării prognozei sunt canicula, seceta și impactul asupra producției de energie. Dar chiar și cu 0,5 puncte peste, tendința este în scădere și se intră în intervalul de variație din jurul țintei în trimestrul 4 din 2027”, explică Mugur Isărescu.
România lucrului bine făcut: Datoria externă a crescut cu 3,4 miliarde de euro în jumătate de an
Totodată, datoria externă a României a crescut cu 3,4 miliarde de euro în primul semestru din 2026 și a ajuns la 232,8 miliarde de euro. Mai mult decât atât, deficitul de cont curent a ajuns la 14,2 miliarde de euro.
Practic, economia românească consumă și investește mai mult decât produce în raport cu exteriorul, iar diferența trebuie acoperită prin finanțare externă.
Facebook Ilie Bolojan
România onestă: „Este adevărat că vom vedea efecte doar din 2027 încolo”
Mai nou, premierul demis în luna mai, acum în postura de ministru interimar al Energiei, afirmă că Hidroelectrica urmărește hibridizarea hidrocentralelor din România, ceea ce ar genera o capacitate de stocare de 1.500 MW, care ar putea fi folosiți în orele de seară. Nu anul acesta. „Din 2027, încolo”.
„Discuția pe care am avut-o în primăvară, legat de necesitatea de a crește investițiile companiilor de stat, se dovedește corectă și solicitarea pe care Ministerul Energie, în calitate de acționar principal la Hidroelectrica, ca în planul de investiții în următorii de ani de zile să figureze hibridizarea hidrocentralelor din România, pot să o facă imediat. Vom avea 1.500 de megawați de stocare pe care, dacă i-am avea astăzi, i-am putea folosi în orele de seară. E adevărat că doar din 2027 încolo vom vedea rezultate, pentru că depunerea de proiecte, evaluarea și implementarea lor nu se vor putea face de pe o zi pe alta.”, spune Ilie Bolojan.
sursa: gândul