Unitatea 2 CNE Cernavoda rămâne conectată la SEN, anunță Nuclearelectrica.
SN Nuclearelectrica SA anunță că Unitatea 2 a CNE Cernavodă nu se mai închide. Ea vă rămâne conectata la Sistemul Energetic Național întrucât, ca urmare a analizei parametrilor de operare și a echipamentelor Unității 2, realizată de specialiștii CNE Cernavodă în noaptea de 29 spre 30 iulie 2026, s-a constatat că parametrii de operare permit continuarea operării Unității 2 în condiții de siguranță.
Totuși, Nuclearelectrica avertizează că în contextul prognozelor hidrologice referitoare la nivelul Dunării, oprirea Unității 2 poate fi necesara în orice moment.
Precizările Nuclearelectrica
“Operarea Unităților 1 și 2 ale CNE Cernavodă se realizează pe baza monitorizării stricte a parametrilor de operare, a marjelor de siguranță și în baza procedurilor asociate în situații de seceta și, astfel, atât timp cât analiza parametrilor permite operarea cu respectarea tuturor normelor de securitate nucleară, Unitatea 2 va rămâne conectată la SEN. Evoluția pe timpul nopții a fost stabilă pentru parametrii cheie și în acest moment există premisele necesare continuării temporare a operării Unității 2.
Nuclearelectrica depune toate eforturile posibile pentru a continua operarea în condiții de maximă siguranță și pentru a contribui la stabilitatea Sistemului Energetic Național, analizând și monitorizând continuu toți parametrii care ar putea scădea până la niveluri minime fară a afecta operarea în siguranță a instalațiilor.
Având în vedere atât situația actuală, precum și prognozele hidrologice referitoare la nivelul Dunării, oprirea Unității 2 poate fi necesara în orice moment, depinzând foarte mult de fluctuațiile negative care apar și efectele acestora asupra sistemelor centralei. Nuclearelectrica va informa în consecință”, transmite Nuclearelectrica într-un comunicat de presă.
Totodată, Nuclearelectrica a precizat că Unitatea 1 CNE Cernavodă rămâne oprită până când nivelul Dunării va permite reconectarea la SEN în condiții de siguranță.
Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni. Ea asigură, cu cele două reactoare, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.
De ce se anunțase că Unitatea 2 a CNE Cernavodă va fi oprită
Reamintim că miercuri, 29 iulie, Nuclearelectrica anunţase că Unitatea 2 a CNE Cernavodă va fi oprită controlat şi deconectată de la Sistemul Energetic Naţional, din cauza nivelului scăzut al Dunării.
“Similar opririi Unităţii 1, Unitatea 2 va fi oprită controlat din cauza nivelului extrem de scăzut, fără precedent, al Dunării, cauzat de seceta severă, în baza procedurilor centralei aplicabile în situaţii de secetă severă. Oprirea survine ca urmare a celor mai recente prognoze emise de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor (INHGA). În situaţia în care anumiţi parametri asociaţi nivelului scăzut al Dunării se apropie de limitele de exploatare admise, cu respectarea procedurilor şi standardelor de securitate nucleară, experţii centralei nucleare aplică măsurile operaţionale necesare pentru menţinerea marjelor de siguranţă, inclusiv decizia de a opri o unitate sau ambele dacă situaţia o impune”, transmitea miercuri Nuclearelectrica, printr-un comunicat.
Bolojan i-a îndemnat pe români să facă economie de energie între orele 20:00 – 23:00
Miercuri, după ce fusese anunțată închiderea controlată a Unităţii 2 a CNE Cernavodă, din cauza debitului scăzut al Dunării, premierul Ilie Bolojan i-a îndemnat pe români să facă economie de energie între orele 20:00 – 23:00.
“Centrala de la Cernăvodă se închide din cauza debitelor scăzute ale Dunării. Imaginați-vă că în această perioadă, în anii trecuți, aveam debite de 3.900–4.500 mc/s, iar acum acestea au scăzut la 1.600 mc/s și sunt în continuare în scădere. Vorbim despre mai puțin de jumătate din debitul normal al Dunării.
Pentru a putea funcționa, centrala are nevoie de apă absorbită prin pompe din bazinul de colectare. Dacă nivelul apei scade sub pragul critic de 2 metri, aceste pompe trebuie oprite. De aceea, luni seara, în cadrul comandamentului energetic, am luat act de decizia tehnică a echipei de la Cernăvodă de a opri primul grup.
Această primă oprire a însemnat pierderea a aproximativ 550 MW — adică sub 10% din producția zilnică, în condițiile în care consumăm în jur de 7.000 MW pe zi. S-a estimat că mai putem funcționa în siguranță câteva zile cu grupul 2, dar echipa tehnică a decis ca de mâine să fie oprit și acesta. Vom mai pierde din producție încă 600–650 MW.
În total, cele două grupuri produceau aproximativ 1.300 MW, ceea ce reprezintă aproape 20% din consumul zilnic din această perioadă.
Ca atare, vom fi puși în situația de a porni tot ce se poate pe zonă de gaz, fotovoltaic, stocare și eolian, dar și de a recurge la importuri. Perioada critică pentru importuri este seara, între orele 20:00 și 23:00. În aceste zile, din consumul de 7.000 MW, am importat seara în jur de 1.700 MW. Acum vom fi nevoiți să importăm o cantitate ceva mai mare.
În momentul de față nu sunt probleme cu importurile, dar în perioada următoare ar putea apărea. Seceta afectează și alte centrale din regiune; de exemplu, la centrala din Ungaria, de la Paks, un grup a fost de asemenea deconectat, scăpând producția de la aproape 2.000 MW la circa 1.200 MW. Astfel, și ei au nevoie să importe din altă parte.
Folosesc acest prilej pentru a face un apel către cetățeni și către marii consumatori industriali să aibă în vedere o reducere voluntară a consumului în orele de vârf de seară (20:00 – 23:00), când avem acest deficit. În restul zilei nu sunt probleme, deoarece avem o producție importantă din surse fotovoltaice, eoliene și stocare.
Acum se vede ce înseamnă lipsa investițiilor din ultimii ani în sectorul energetic, investiții care ar fi trebuit să ne asigure rezerve de capacitate pentru astfel de situații. O astfel de secetă nu a mai fost de mulți ani și afectează grav nivelul Dunării.
Această perioadă ar putea dura o săptămână sau două, deoarece prognozele meteo nu indică creșteri ale precipitațiilor în bazinul inferior al Dunării. (n.r ce va fi după aceste 2 săptămâni) În mod normal, debitul Dunării ar trebui să crească treptat, astfel încât să se poată reporni cel puțin unul dintre cele două grupuri”, a declarat, miercuri, Ilie Bolojan. Vezi mai mult AICI.
Ce se întâmplă cu Dunărea
Administraţia Naţională “Apele Române” (ANAR), preciza, miercuri, că debitul prognozat al Dunării la început de august este de 3 ori mai mic decât media multianuală.
“Dunărea se situează la un debit de 1650 mc/s și va ajunge la începutul lui august în jurul valorii de 1600 mc/s, conform prognozei INHGA, fiind de trei ori mai puțin decât media multianuală a lunii iulie (4750 mc/s). Debitul Dunării este similar cu situația din 2005 când Dunărea atingea debitul de 1650 mc/s.
În data de 4 august, debitele Dunării vor ajunge la intrarea în țară în jurul valorii de 1500 mc/s, conform prognozei INHGA. Cel mai mic debit înregistrat de Dunăre a fost în anul 1985 când aceasta avea la intrarea în țară 1400 mc/s”, a transmis Administraţia Naţională “Apele Române” (ANAR), miercuri, 29 iulie.
Care ar fi impactul asupra prețului energiei electrice dacă Unitatea 2 de la Cernavodă ar fi oprită
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a explicat ieri, într-o succintă analiză pentru Mediafax, care ar fi impactul asupra prețului energiei electrice și asupra facturilor românilor dacă ambele reactoare de la Cernavodă ar fi închise.
„Chiar dacă vom avea importuri foarte mari și probabil că vom sta în orele de vârf către 3.000 – 3.200 de MWh, adică în zona maximală a importurilor, că vom merge probabil la maxim, așa cum mergem și în momentul de față, cu producția și din hidrocarburi, și cu cărbunele, și probabil în anumite ore, și cu hidro, cred că, mă rog, vom trece peste situația asta, din punct de vedere al dispecerizării, al managementului sistemului. Mă rog, o să fie un pic dificil, o să fie greu, dar cred că vom trece peste asta. Singurul element critic este că vom fi cu toate la maximum, adică orice situație poate să apară în viitor devine critic, fiind cumva la maxim turate toate capacitățile. (…)
Din perspectiva prețului, mâine o să avem cea mai mare diferență între prețurile orare. Dacă ultima mare diferența a fost de 23 de ori între prețul cel mai mic și prețul cel mai mare dintr-o zi, mâine o să avem 25 pe PZU între prețul cel mai mic și prețul cel mai cel mai mare. Și sincer, mă aștept ca poimâine prețurile pe vârf de consum să fie unele și mai mari decât vor fi mâine. Și probabil în zilele următoare lucrurile nu vor sta deloc bine din perspectiva asta, a prețurilor pe PZU”, declara ieri președintele AEI.
„În factura românilor, nu o să vedem neapărat mâine sau luna viitoare o creștere, dar situația pe care o vedem în momentul de față creează costuri, costuri care vor fi recuperate de furnizori din viitoarele oferte de preț. Și nu în ultimul rând, situația aceasta introduce probabil o primă de risc, adică furnizorii își vor lua o măsură de securitate ca atunci când se mai întâmplă să aibe o acoperire din perspectiva prețului pe care îl ofertează. Toate asta cel mai probabil vor duce la creșteri de oferte de preț în piață. Nu înseamnă neapărat că crește prețul, dar ofertele, noile contracte posibil să fie mai mari decât ofertele momentane, bazate pe această situație punctuală pe care o avem și care din păcate poate să se repete și anul viitor, ceea ce bineînțeles crează costuri la nivelul furnizorilor”, explicase Chisăliță.
sursa: dcnews