Primarul general regretă că a candidat, deplânge „lozul necâștigător” și avertizează că Bucureștiul se poate prăbuși financiar. Capitala așteaptă însă soluții de la primar, nu confesiuni despre cât de bine i-ar fi fost fără funcție și fără dosar penal.
Ciprian Ciucu a ajuns la concluzia pe care mulți bucureșteni ar fi putut să i-o ofere gratuit înaintea alegerilor:
CUPRINS
- Primarul general regretă că a candidat, deplânge „lozul necâștigător” și avertizează că Bucureștiul se poate prăbuși financiar. Capitala așteaptă însă soluții de la primar, nu confesiuni despre cât de bine i-ar fi fost fără funcție și fără dosar penal.
- Candidatura pe care n-a depus-o dracul
- Primarul care și-a descoperit Primăria după alegeri
- Misiunea publică și regretul personal
- Capitala nu are nevoie de confesiuni
- Apocalipsa financiară de la Primărie
- Dracul nu depune candidaturi
„M-a pus dracu să candidez.”
Primarul general spune că regretă, la nivel personal, că a abandonat confortul Sectorului 6 pentru cei doi ani de mandat la Primăria Capitalei. Acolo era mai liniște, problemele erau mai mici, iar viața personală ar fi putut continua fără atâtea complicații.
„Poate nici nu aveam dosar penal”, oftează edilul.
Grea este viața omului ales de bunăvoie într-o funcție pentru care a candidat de bunăvoie, după o campanie în care le-a cerut bucureștenilor, tot de bunăvoie, să-l voteze.
Candidatura pe care n-a depus-o dracul
Ciucu explică acum că a găsit Capitala într-o situație financiară și administrativă dezastruoasă.
Aparatul a rămas același, viceprimarii au rămas, problemele s-au acumulat, iar „masa era deja pusă”.
Corect. Tocmai de aceea alegerile pentru Primăria Capitalei nu seamănă cu înscrierea la o tombolă.
Candidații au obligația să știe ce instituție vor să conducă, ce datorii are, ce companii controlează și ce bombe financiare îi așteaptă în sertare.
Ciucu spune însă că a tras „lozul necâștigător”.
Bucureștenii ar putea avea o interpretare diferită: lozul a fost tras de ei.
Primarul care și-a descoperit Primăria după alegeri
Primarul încearcă să salveze declarația spunând că regretă candidatura numai „la nivel personal”, în timp ce public își asumă misiunea.
Frumos ambalată, ideea rămâne aceeași:
funcția este o povară, orașul este o nenorocire moștenită, iar edilul apare drept victima eroică obligată să repare dezastrul produs de alții.
Misiunea publică și regretul personal
Numai că Bucureștiul nu l-a angajat pe Ciprian Ciucu să sufere în public. L-a ales să administreze.
Un primar poate explica dificultățile, poate prezenta cifrele și poate cere măsuri nepopulare.
Ceea ce ar trebui să evite este spectacolul autocompătimirii.
Orașul nu are nevoie să afle cât regretă edilul că l-a primit pe cap.
Orașul are nevoie să afle ce face concret.
Capitala nu are nevoie de confesiuni
Ciucu avertizează că sistemul de termoficare este „proiectat să se ducă în gard”, amintește datoria de aproximativ cinci miliarde de lei moștenită odată cu modelul fostei RADET și spune că Primăria ar intra în incapacitate de plată dacă pierde procesul de 3,5 miliarde de lei cu Guvernul.
Sunt avertismente grave și probabil justificate.
Tocmai gravitatea lor cere însă soluții mai consistente decât inventarul nenorocirilor găsite în birou.
Apocalipsa financiară de la Primărie
„Să vedem atunci câți se înghesuie să fie primari generali”, spune Ciucu.
Probabil destui. România nu duce lipsă de candidați.
Uneori duce lipsă de oameni care, după ce câștigă, își amintesc de ce au candidat.
Dracul nu depune candidaturi
Ciprian Ciucu are, așadar, dreptate într-un punct: la nivel ocupațional, poate că era mai bine să rămână primar de sector.
La nivel public, ar fi fost poate mai bine să lase Capitala pe mâna cuiva care știa dinainte că Primăria Generală nu se câștigă la tombolă și că dracul nu depune candidaturi.
Le depun oamenii. Iar apoi răspund pentru ele.
sursa: puterea