România a ieșit din grupul celor mai corupte trei state din Europa. În ediția 2025 a Rule of Law Index, întocmit de World Justice Project, țara noastră ocupă locul patru în topul corupției din sectorul public la nivel european, cu un loc mai bine decât în 2024, când figura în primele trei. La nivel global, România se plasează pe poziția 57 din 143 de state evaluate.
CUPRINS
- Bulgaria, Ungaria și Slovacia conduc topul rușinii
- Ce arată scorul de 0,53 pentru România
- Trei forme de corupție măsurate de raport
- Parlamentul, cea mai slabă verigă a integrității
- Danemarca, Norvegia și Suedia, în fruntea integrității
Bulgaria, Ungaria și Slovacia conduc topul rușinii
Podiumul celor mai corupte state din Europa este ocupat de Bulgaria, Ungaria și Slovacia, în această ordine. În primele zece poziții ale acestui clasament negativ mai intră Grecia, Croația și Italia.
România se strecoară imediat sub acest grup, pe locul patru, ceea ce înseamnă o ușoară îmbunătățire față de anul precedent. În 2024, țara noastră se afla în top 3 al celor mai corupte state europene, iar acum a coborât un loc în acest clasament.
Ce arată scorul de 0,53 pentru România
La indicatorul „Absence of Corruption”, România a obținut un scor de 0,53 și s-a clasat pe locul 57 din 143 de state analizate pe plan mondial. Scorurile se apropie de 1 acolo unde corupția este mai redusă și scad spre 0 acolo unde fenomenul este mai extins.
Raportat la regiunea care cuprinde statele Uniunii Europene, țările EFTA și America de Nord, România se află pe locul 28 din 31. Între statele cu venituri ridicate, poziția este 44 din 51, semn că țara rămâne printre codașele grupului din care face parte.
Trei forme de corupție măsurate de raport
World Justice Project analizează trei tipuri principale de corupție. Este vorba despre mită, despre influența nejustificată exercitată de interese publice sau private și despre deturnarea fondurilor publice.
Aceste forme sunt urmărite în activitatea oficialilor din cinci sectoare: executiv, justiție, poliție, armată și legislativ. Astfel, raportul oferă o imagine detaliată a felului în care se manifestă fenomenul în fiecare palier al statului.
Parlamentul, cea mai slabă verigă a integrității
Cel mai prost stă România la capitolul integritate a membrilor legislativului. Aici scorul coboară la 0,25, unul dintre cele mai reduse rezultate dintre toți subindicatorii evaluați pentru țara noastră.
La polul opus se situează oficialii din sistemul judiciar, care obțin un scor de 0,71. Bine punctează și cei din poliție și armată, cu un rezultat de 0,69, ceea ce plasează aceste sectoare printre cele mai curate din administrația românească.
Danemarca, Norvegia și Suedia, în fruntea integrității
La capătul opus al clasamentului european se află statele nordice. Danemarca, Norvegia și Suedia sunt țările cu cele mai reduse niveluri de corupție din sectorul public.
Contrastul dintre aceste state și grupul format din Bulgaria, Ungaria și Slovacia arată cât de larg este ecartul din interiorul continentului. România se plasează în zona de mijloc-inferioară, departe de fruntașele nordice, dar și scăpată din grupul fruntaș al corupției europene.
sursa: puterea