Ministerul Sănătății contestă mai multe prevederi esențiale din proiectul noii legi a salarizării pregătit de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Într-o adresă semnată de ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, instituția avertizează că unele dispoziții introduse în forma finală nu au fost discutate cu reprezentanții Sănătății și riscă să permanentizeze tăierile salariale adoptate temporar de Guvernul Bolojan, să reducă salariile din ambulatorii și să limiteze drastic acordarea sporurilor în sectoare precum Ambulanța, UPU și ATI.
Documentul a fost transmis Ministerului Muncii după analizarea proiectului publicat în 17 iulie 2026. Ministerul Sănătății cere eliminarea sau reformularea mai multor articole și avertizează că proiectul nu stabilește clar nici sursa din care vor fi finanțate influențele salariale din sistemul medical.
Tăierile temporare ale Guvernului Bolojan riscă să devină permanente
Una dintre cele mai importante obiecții privește modul în care va fi calculată diferența salarială tranzitorie acordată angajaților ale căror venituri ar urma să scadă după aplicarea noilor grile.
Proiectul prevede raportarea la venitul salarial aferent lunii decembrie 2026. Ministerul Sănătății cere însă ca referința să fie venitul aflat în plată în iunie 2025, înainte de intrarea în vigoare a OUG nr. 36/2025, parte a primului pachet de măsuri fiscal-bugetare al Guvernului Bolojan.
Prin ordonanța respectivă, anumite sporuri au fost plafonate temporar la 300 de lei, până la 31 decembrie 2026. Dacă diferența tranzitorie va fi calculată folosind venitul deja diminuat din decembrie 2026, reducerea temporară va fi inclusă în baza de pornire a noii legi și va continua să producă efecte și după expirarea ordonanței.
„Dispozițiile art. 7 lit. g) din proiectul de lege nu numai că nu consfințesc caracterul temporar al măsurii, ci permit ca restrângerea exercițiului tuturor acestor drepturi să continue și după data de 31.12.2026, transformând restrângerea cu caracter temporar prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2025 într-o restrângere cu caracter permanent, care își pierde legitimitatea constituțională”, avertizează Ministerul Sănătății
Impactul bugetar al folosirii ca reper a veniturilor din iunie 2025, înaintea tăierilor, este estimat la peste 300 de milioane de lei.
Ministerul invocă și Decizia CCR nr. 872/2010, arătând că sporurile și alte componente salariale pot fi diminuate sau restructurate, dar măsurile de reducere trebuie să aibă un caracter temporar, excepțional și să fie justificate de existența unor dezechilibre bugetare majore.
Prevederi introduse fără consultarea Ministerului Sănătății
Cseke Attila reclamă și introducerea, în forma publicată în 17 iulie, a unor prevederi care nu ar fi fost discutate în prealabil cu Ministerul Sănătății.
Una dintre acestea stabilește că nivelul coeficienților de salarizare va fi diminuat cu 15% în cazul unităților de asistență medico-socială și al unităților sau subunităților ambulatorii. În schimb, pentru medicina legală, coeficienții ar urma să fie majorați cu 15%.
Ministerul Sănătății cere eliminarea ambelor prevederi, astfel încât clasificarea unităților și aplicarea majorărilor sau diminuărilor să fie stabilite ulterior printr-o hotărâre de Guvern inițiată de MS.
Instituția avertizează că reducerea cu 15% pentru ambulatorii nu este corelată cu Legea nr. 95/2006 și contrazice strategia de dezvoltare a medicinei ambulatorii, putând diminua capacitatea acestor structuri de a atrage și păstra personal.
Proiectul mai stabilește că majorările salariale acordate unor unități trebuie compensate prin reducerile aplicate altora, astfel încât cheltuielile totale să nu crească. Ministerul Sănătății consideră că o asemenea compensare este „imposibil de realizat fără a produce inechități salariale pentru personalul din unitățile sanitare strategice”.