Gândul a descoperit că Ilie Bolojan se ține lipit și de scaunul de președinte de partid, chiar dacă a promis acum un an și opt luni că pleacă în 6 luni dacă nu scade numarul parlamentarilor la 300, așa cum prevede referendumul votat de români în 2009. Între timp, în parlament sunt încă 463 de membri, iar Ilie Bolojan nu numai că nu a plecat din fruntea partidului, dar conduce și guvernul cu cel mai lung interimat din istoria României.
Ilie Bolojan, 11 noiembrie 2024: „Dacă acest lucru nu va fi propus de partid, eu nu mai am de ce să stau în funcţia de preşedinte al PNL”
Declaraţia lui Bolojan a avut loc pe 11 noiembrie 2024, în cadrul unui interviu pentru Digi24, în care s-a lăudat cu onestitatea și eficiența lui, dovedite la Oradea.
Bolojan a făcut aceste afirmaţii în contextul în care „nu vreau să îmi pun obrazul la bătaie și să mai aud gluma cu desființarea pensiilor speciale în 30 de zile. Nu.”
„Nu vom face doar o declarație politică. Voi convoca vineri Biroul Politic Național, vom da un vot pe aceste chestiuni, pentru că eu nu vreau să îmi pun obrazul la bătaie și să mai aud gluma cu desființarea pensiilor speciale în 30 de zile. Nu.
Dacă acest lucru nu va fi propus de PNL și nu va fi susținut cu toată forța în Parlament, eu nu mai am ce să stau în funcția de președinte al PNL, pentru că aici n-am venit să ocup niște funcții, ci am venit să încerc să dau niște soluții și nu pot face o reformă a statului. Până nu se face reforma lumii politice, nu ai legitimitate”, spunea Bolojan, cu convingere, pe 26 noiembrie 2024.
Premierul demis mai considera că „aceste sinecuri trebuie desființate și deci vor fi niște elemente pe de o parte de reducere de cheltuieli, dar mai ales de crearea unei autorități. Tu nu poți să le ceri cetățenilor să facă ceva, ceea ce tu nu respecți. Nu merge această chestiune, pentru că din start o reformă a statului ar fi un eșec total”.
Un referendum al cărui rezultat nu a fost aplicat nici după 17 ani
Pe 22 noiembrie 2009 a avut loc Referendumul pentru reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 , concomitent cu primul tur al alegerilor prezidențiale, iniţiat de preşedintele Traian Băsescu.
Deși a fost validat de Curtea Constituțională, rezultatul său nu a fost pus în aplicare de Parlament până în prezent, numărul aleșilor rămânând mult mai mare.
Rezultatele oficiale ale referendumului au arătat că românii au dorit să aibă un parlament unicameral, în proporţie de 77,78%, în schimb 22, 22% au spus NU.
De asemenea, 88,84% dintre aceştia au votat reducerea numărului de parlamentari la 300, în timp ce 11,16% au spus NU, pe o prezenţă la urne de 50,95%, care a depăşit pragul legal de validare de jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.
Cu toate acestea, decizia nu a fost aplicată nici după 17 ani, iar unul dintre motive ar fi acela că reducerea numărului de parlamentari la 300 și eliminarea Senatului (pentru a deveni unicameral) necesită o revizuire amplă a Constituției României.
Partidele politice din legislaturile succesive au evitat să modifice legea electorală în acest sens.
sursa: gândul