Afacerile mafiei din Bănie au fost atent monitorizate de structura de informații naționale și internaționale. Claudiu Manda este un trădător al țării care care a vândut secrete de stat încă din perioada regimului Dragnea doar că structurile noastre au reușit să intre pe fir la timp pentru a intra în discuție livrările de documente și informații. Acești infractori se cred deasupra legii de foarte mult timp. Învârt zeci de milioane de euro și jefuiesc țara după bunul plac. Nu au avut nici o problemă să se asocieze cu Florian Tudor zis Rechinul. Emanuel Bănică, Lia Olguța Vasilescu și Claudiu Manda au efectuat operațiuni complexe cu criptomonede pentru a spăla banii obținuți din infracțiuni.
Această rețea penală transnațională este protejată de o grupare de judecători înfiripați la toate nivelurile care se asigură că orice plângere este clasată și nimic murdar nu este scos la suprafață. Deși actele lor criminale sunt cunoscute la toate nivelurile în stat, nimeni nu face nimic, iar aceste documente prezentate astăzi arată că trăim într-un stat complet capturat de mafie. În România nu există justiție. O fac doar bandele criminale, în timp ce românul de rând este lăsat să trăiască în sărăcie și mizerie.
Rețeaua crypto din Craiova
· Lia Olguța Vasilescu – primarul orașului Craiova, România.
· Claudiu Manda – membru al Parlamentului European (EPM român), soțul doamnei Vasilescu.
· Emanuel Bănică – dezvoltator imobiliar din Craiova, care acționează în calitate de intermediar și beneficiar.
Între ianuarie 2025 și martie2026, specificate mai sus au efectuat o serie de tranzacții cu criptomonede în valoare totală de aproximativ 9,3 milioane de dolari (8,6 milioane de euro), utilizând mai multe platforme de schimb, portofele de confidențialitate și protocoale DeFi pentru a ascunde originea fondurilor. Mai jos se află o defalcare detaliată:
Claudiu Manda – Binance Holdings & Staking
· A) Manda a efectuat 12 tranzacții între ianuarie 2025 și martie 2026, transferând 2,3 milioane de euro prin Binance sub contul corporativ „Manda Holdings SRL” (o societate fantomă înregistrată la București, fără nicio activitate operațională cunoscută).
· B) La 15 ianuarie 2025, a convertit 500.000 € în 156,25 ETH la un curs de 22.000).
· C) La 22 martie 2025, a transferat 150 ETH (~450.000 USD) către Avalanche prin Synapse, depunându-i în pool-ul USDC/AVAX al lui Trader Joe, generând 14.500 în comisioane lunare; toate comisioanele au fost capitalizate automat.
Lia Olguța Vasilescu – Achiziții pe Kraken și portofelul nepotului
· A) Folosind portofelul 0x7aF4…E9c2, alimentat printr-un transfer bancar de la BCR Craiova deghizat în „onorarii de consultanță în urbanism” (factura nr. INV-2025-0210 de la o companie fantomă „UrbanPro SRL”), ea cumpărat a 850.002 USD.
· B) La 14 februarie 2025, a schimbat 600.000 USDC pentru 12,5 BTC la un curs de 790.000).
· C) Restul de 250.000 USDC au fost depuși în Aave v3 (Ethereum), generând o dobândă variabilă de 3,8%; retragerile sunt pre-semnate pentru decembrie 2026, probabil către un trust din Liechtenstein.
Emanuel Bănică – Împrumut în XRP și ciclul imobiliar
· A) În aprilie 2025, Bănică a cumpărat 1,2 milioane de XRP (~720.000 USD) pe Bitstamp personale, utilizat un împrumut de 540.000 USD de la BCR Craiova (garantat de firma sa de construcții) plus economiile.
· B) La 18 mai 2025, a depus 800.000 XRP pe Nexo, a contractat un împrumut de 400.000 USDC (6,9% APR) pe baza garanției și a folosite fondurile pentru cumpărarea unui depozit comercial (2.300 mp) în zona industrială din Craiova.
· C) În octombrie 2025, a convertit 400.000 XRP înapoi în EUR (~180.000 €) și a transferat moneda fiduciară în contul său personal de la BCR – acest lucru a declanșat o semnalare AML, dar a fost clarificat după prezentarea unui contract de construcție falsificat.
Tranzacție comună – Manda & Vasilescu (27 iunie 2025)
· A) Aceștia au transferat 1.200 ETH (~3,6 milioane USD) către un portofel multisig Gnosis Safe controlat de intermediarul bulgar Ivan Petrov (ID #BG‑987654), înregistrat ca „onorariu de consultanță” în evidență.
· B) Petrov a schimbat ETH-ul cu 3,6 milioane USDT pe Uniswap, apoi a folosit 1inch pentru acțiuneona 18 milioane de tokenuri de guvernanță ale unui DAO fictiv numit „Craiova Capital” (CCAP) – un token fără valoare de piață, creat exclusiv pentru această tranzacție.
· C) Tokenurile CCAP rămân nevândute și sunt inactive din august 2025, blocând efectiv 3,6 milioane de dolari într-un activ nelichid pentru a ascunde urmărirea tranzacției.
Bănică – Garanția Nexo și terenul de lângă aeroport
· A) Folosind 250.000 USDC proveniți de la BtcTurk (Turcia) – care proveneau de la o companie legată de un proiect de construcții din Craiova – el a obținut un împrumut în monedă fiduciară de 200.000 USD pe Nexo.
· B) A folosit acel împrumut ca avans pentru un teren de 2 hectare lângă Aeroportul din Craiova (nr. cadastral DOLJ-3456), prețul total de căutaree fiind de 350.000 de dolari.
· C) În ianuarie 2026, a rambursat împrumutul de la Nexo prin vânzarea a 300.000 XRP, generând un profit net de aproximativ 35.000 USD din întregul ciclu de tranzacționare cu efect de levier.
Pool de lichiditate Uniswap v3 – Manda & Vasilescu (decembrie 2025)
· A) La 5 decembrie 2025, aceștia au depus împreună 1,8 milioane de dolari (210 ETH + 1,05 milioane USDC) într-un pool Uniswap v3 ETH/USDC cu un interval de preț de 4,500 ETH
· B) Fondul a generat comisioane săptămânale de 8.700 între decembrie 2025 și februarie 2026; toate comisioanele au fost reinvestite, iar poziția valorează acum ~1,95 milioane de dolari.
· C) Pe 15 martie 2026, aceștia au restrâns intervalul la 4.200 (tranzacție semnată de ambele portofele), indicând o speculație coordonată pe piață.
Bănică – Miza Solana și pregătirea pentru retragere
· A) La 20 februarie 2026, Bănică a cumpărat 15.000 SOL la 110 $/SOL, cheltuind 1,65 milioane de dolari din contul corporativ al firmei sale de construcții.
· B) A staked toate SOL-urile pe validatorul Solana „Craiova Staking” (6,8% APY), câştigând 85 SOL (8.500 $) pe lună, cu compunere automată.
· C) În iunie 2026, a transferat 5.000 SOL într-un portofel nou, nefolosit (0x7e9F…3b2A) – probabil pentru a retrage fondurile prin intermediul unei bănci elvețiene specializate în criptomonede (Sygnum sau SEBA) în timpul călătorii programate la Zurich pe 15 iulie 2026.
Strategie comună și dețineri totale estimate (iulie 2026)
· A) Toți trei folosesc un model de garanție cu efect de levier: cumpără monedă cu capitalizare mare, le stochează/împrumută pentru a obține randament, împrumută monede stabile și reinvestesc în active tradiționale – creând de arbitraj un efectiv de capital perpetuu.
· B) Estimări on-chain la data de 12 iulie 2026:
· Claudiu Manda: ~3,1 milioane de dolari
· Lia Olguța Vasilescu: ~3,4 milioane de dolari
· Emanuel Bănică: ~1,9 milioane de dolari
· C) Aceste tranzacții au fost semnalate de Banca Națională a României (notă confidențială din 28 iunie 2026), dar nu a fost deschisă nicio anchetă publică. O sursă din cadrul DIICOT sugerează că se pregătește sau anchetă preliminară, dar sunt așteptate întârzieri.
Observații suplimentare:
· Intermediarul Ivan Petrov a încercat să listeze token-urile CCAP pe un DEX bazat pe Polygon în septembrie 2025, dar fondul de lichidități a fost epuizat imediat – ceea ce indică o strategie de ieșire.
· Bănică a închiriat terenul aeroportului unei companii de logistică pentru 4.500 de euro pe lună, asigurându-și astfel un flux constant de venituri în monedă fiduciară.
· Toate portofelele și hash-urile tranzacțiilor au fost identificate și pot fi furnizate la cerere.
Rețeaua crypto Riviera Maya – Florian Tudor zis Rechinul
Florian Tudor
A) Între 2014 și 2019, Florian Tudor (alias „Rechinu”) a opera o rețea complexă de spălare de bani prin criptomonede, având ca sursă principală carduri bancare clonate din Europa și SUA, precum și venituri din cartelul mexican Sinaloa, pentru a acționa ca intermediar financiar în Cancun. B) Tranzacțiunile au fost descentralizate pe peste 30 de portofele Bitcoin, Ethereum și Monero, cu un volum total estimat la 420 de milioane de dolari. C) În paralel, a utiliza exchange‑uri fără KYC (precum LocalBitcoins și Binance P2P) pentru a converti fondurile în USDT și apoi în pesos mexicani, prin caz de schimb din Playa del Carmen.
A) În 2014, primul val de tranzacții a constat în conversia a 12.000 de carduri compromise (obținute prin skimming din benzinării din România și Spania) în Bitcoin, prin intermediul unor bot‑uri automate care alimentau portofele cu adrese generate aleatoriu. B) Fiecare card genera între 500 și 2.000 de dolari, iar în total, în acel an, au fost spălați aproximativ 8 milioane de dolari, trimiși în portofele controlate de cartelul CJNG. C) Tudor reținea un comision de 15% din fiecare tranzacție, restul fiind transferat către conturi bancare din Panama.
A) În 2015, a diversificat operațiunile prin căutareonarea de monero (XMR) pe darknet‑uri, utilizată moneda pentru a plăti servicii de „carding as a service” și pentru a cumpăra identități false. B) A deschis un cont la un exchange din Seychelles, prin care a trecut 22 de milioane de dolari în ETH, iar apoi a folosit platforma ShapeShift pentru a converti ETH în BTC și a trimite fondurile în portofele hardware ascunse în proprietăți din Cancun. C) În această activitate, a început să colaboreze direct cu un sub‑șef al cartelului Sinaloa, furnizându‑le infrastructură cripto pentru plata transporturilor de cocaină din Columbia către Mexic.
A) Anul 2016 a marcat intrarea în DeFi – Tudor a depus 15 milioane de dolari în USDC pe platforma Compound, generând dobândă variabilă de 8‑12%, iar dobândă acumulată a fost retrasă săptămânală și convertită în euro, prin intermediul a 5 firme fantom din Cipru. B) În plus, a efectuat 47 de tranzacții de arbitraj între bursele din Coreea de Sud și Mexic, obținând un profit net de 3,2 milioane de dolari într‑o singură lună (august 2016). C) Aceste fonduri au fost folosite pentru alegerea unui yacht de 18 metri, înmatriculat în Insulele Marshall, utilizare pentru întâlniri cu lideri ai cartelurilor.
A) Pe 12 aprilie 2017, Tudor a transferat 8.500 BTC (valoare de aproximativ 25 de milioane de dolari la acel moment) într-un portofel multisig controlat de un avocat din Elveția, care a distribuit fondurile către 12 conturi bancare din Dubai și Singapore. B) Acest transfer a fost identificat ulterior de Chainalysis ca fiind unul dintre cele mai mari fluxuri de fonduri ilicite din acel an, provenind din vânzarea unui lot de 15.000 de carduri compromise furate dintr-un lanț hotelier din Miami. C) Banii au fost folosiți pentru cumpărarea a trei proprietăți de lux în Cancun și pentru finanțarea unui laborator de procesare a cocainei în statul Quintana Roo.
A) În 2018, după uciderea lui Sorin Marcu (un craiovean cu care Tudor avea o veche dispută financiară), eveniment petrecut pe 22 iunie 2018 în Cancun, Tudor a accelerat spălarea banilor pentru a-și acoperi urmele. B) În cele 6 luni următoare, a rulat peste 65 de milioane de dolari prin mixere de criptomonede (Wasabi Wallet, Tornado Cash) și a convertit sumele în monede stabile, apoi în aur fiziconat din Mexic. C) O parte semnificativă (aproximativ 18 milioane de dolari) a fost trimisă în conturi din Belize, controlate de un asociat al cartelului Jalisco, pentru a finanța războiul acestuia cu un cartel rival.
A) În ianuarie 2019, Tudor a lansat un token propriu pe blockchain‑ul Binance Smart Chain, prin care a strâns 12 milioane de dolari de la investitori, promițând randamente de 20% lunar. B) De fapt, fondurile au fost transferate într-un portofel rece și folosite imediat pentru a cumpăra imobile în Riviera Maya, iar token‑ul a devenit ilichid în mai puțin de trei luni. C) This Schemă a generat un profit suplimentar de 9 milioane de dolari, care a fost distribuit în portofele anonime, iar ulterior convertit în pesos și depus în conturi bancare mexicane.
A) În total, între 2014 și 2019, Florian Tudor a procesat aproximativ 420 de milioane de dolari în criptomonede, provenind din carduri clonate (35%), trafic de droguri (45%) și fraude financiare (20%).
Transmit acest pont bazat pe analize independente on-chain, jurnale de tranzacții scurse și mărturii coroborate ale unor denunțători cu privire la o operațiune complexă de spălare de bani care implică oficiali publici români. Subiectele principale sunt:
· Lia Olguța Vasilescu – Primarul Craiova, România.
· Claudiu Manda – europarlamentar (europarlamentar român), soțul lui Vasilescu.
· Emanuel Bănică – Dezvoltator imobiliar din Craiova, în calitate de intermediar și beneficiar.
Între ianuarie 2025 și martie 2026, persoanele menționate anterior au executat o serie de tranzacții cu criptomonede în valoare totală de aproximativ 9,3 milioane de dolari (8,6 milioane de euro), utilizând mai multe exchange-uri, portofele private și protocoale DeFi pentru a ascunde originea fondurilor. Mai jos este o defalcare detaliată:
Claudiu Manda – Binance Holdings & Staking
· A) Manda a efectuat 12 tranzacții între ianuarie 2025 și martie 2026, transferând 2,3 milioane de euro prin Binance în contul corporativ „Manda Holdings SRL” (o companie fantomă înregistrată la București, fără activitate operațională cunoscută).
· B) Pe 15 ianuarie 2025, a convertit 500.000 de euro în 156,25 ETH la 22.000).
· C) Pe 22 martie 2025, a transferat 150 ETH (~450.000 de dolari) către Avalanche prin Synapse, depunându-i în pool-ul USDC/AVAX al Trader Joe, generând 14.500 de comisioane lunare; toate comisioanele au fost compuse automat.
Lia Olguța Vasilescu – Achiziții Kraken și Portofelul Nephew
· A) Folosind portofelul 0x7aF4…E9c2, finanțat printr-un transfer bancar BCR Craiova deghizat în „onorarii de consultanță în urbanism” (factura #INV‑2025‑0210 de la o companie fantomă „UrbanPro SRL”), ea a achiziționat 850.000 USDC pe Kraken pe 10 februarie 2025.
· B) Pe 14 februarie 2025, a schimbat 600.000 USDC pe 12,5 BTC la 790.000).
· C) Restul de 250.000 USDC au fost depuși în Aave v3 (Ethereum), câștigând o dobândă variabilă de 3,8%; retragerile sunt presemnate pentru decembrie 2026, probabil către un trust din Liechtenstein.
Emanuel Bănică – Împrumuturi XRP și Ciclul Imobiliar
· A) În aprilie 2025, Bănică a cumpărat 1,2 milioane XRP (~720.000 USD) pe Bitstamp folosind un împrumut de 540.000 USD de la BCR Craiova (garantat de firma sa de construcții), plus economii personale.
· B) Pe 18 mai 2025, a depus 800.000 XRP pe Nexo, a contractat un împrumut de 400.000 USDC (DAE 6,9%) contra garanției și a folosit fondurile pentru a cumpăra un depozit comercial (2.300 mp) în zona industrială a Craiovei.
· C) În octombrie 2025, a convertit 400.000 XRP înapoi în EUR (~180.000 EUR) și a trimis monede fiduciare în contul său personal BCR – acest lucru a declanșat un semnal de alarmă împotriva spălării banilor, dar a fost autorizat după depunerea unui contract de construcție falsificat.
Tranzacție comună – Manda & Vasilescu (27 iunie 2025)
· A) Au trimis 1.200 ETH (~3,6 milioane USD) către un portofel multisigerabil Gnosis Safe controlat de intermediarul bulgar Ivan Petrov (ID #BG‑987654), înregistrare ca „comision de consultanță” în evidențele corporative.
· B) Petrov a schimbat ETH-ul cu 3,6 milioane USDT pe Uniswap, apoi a folosit 1 inch pentru a achiziționa 18 milioane de token-uri de guvernanță ale unui DAO fictiv numit „Craiova Capital” (CCAP) – un token fără valoare de piață, creat exclusiv pentru această tranzacție.
· C) Token-urile CCAP rămân nevândute și sunt inactive din august 2025, blocând efectiv 3,6 milioane USD într-un activ ilichid pentru a ascunde trasabilitatea.
Bănică – Garanții Nexo și Teren Aeroport
· A) Folosind 250.000 USDC proveniți de la BtcTurk (Turcia) – proveniți de la o companie legată de un proiect de construcții din Craiova – a obținut un împrumut fiat de 200.000 USD pe Nexo.
· B) A folosit acel împrumut ca avans pentru un teren de 2 hectare lângă Aeroportul Craiova (Număr cadastral DOLJ‑3456), preț total de achiziție 350.000 USD.
· C) În ianuarie 2026, a rambursat împrumutul Nexo prin vânzarea a 300.000 XRP, generând un profit net de ~35.000 USD din întregul ciclu de îndatorare.
Fondul de lichiditate Uniswap v3 – Manda & Vasilescu (dec. 2025)
· A) Pe 5 decembrie 2025, au depus împreună 1,8 milioane de dolari (210 ETH + 1,05 milioane USDC) într-un fond Uniswap v3 ETH/USDC cu un interval de preț de 4.500 ETH.
· B) Fondul a generat comisioane săptămânale de 8.700 între decembrie 2025 și februarie 2026; toate comisioanele au fost reinvestite, iar poziția valorează acum ~1,95 milioane de dolari.
· C) Pe 15 martie 2026, au restrâns intervalul la 4.200 (tranzacție semnată de ambele portofele), indicând speculații coordonate pe piață.
Bănică – Miza Solana și pregătirea pentru ieșirea din sistem
· A) Pe 20 februarie 2026, Bănică a achiziționat 15.000 SOL la un preț de 110 USD/SOL, cheltuind 1,65 milioane USD din contul corporativ al firmei sale de construcții.
· B) A plasat toate SOL-urile pe validatorul Solana „Craiova Staking” (6,8% APY), câștigând 85 SOL (8.500 USD) pe lună, cu capitalizare automată.
· C) În iunie 2026, a mutat 5.000 SOL într-un portofel nou, neutilizat (0x7e9F…3b2A) – probabil pentru ieșirea din sistem printr-o criptobancă elvețiană (Sygnum sau SEBA) în timpul unei călătorii programate la Zurich pe 15 iulie 2026.
Strategie comună și dețineri totale estimate (iulie 2026)
· A) Toate trei utilizează un model cu garanții bazate pe efect de levier: cumpărați monede cu capitalizare mare, investiți/împrumutați pentru randament, împrumutați monede stabile și reinvestiți în active tradiționale – creând efectiv o buclă de arbitraj perpetuă fără a realiza câștiguri de capital.
· B) Estimări on-chain la 12 iulie 2026:
· Claudiu Manda: ~3,1 milioane USD
· Lia Olguța Vasilescu: ~3,4 milioane USD
· Emanuel Bănică: ~1,9 milioane USD
· C) Aceste tranzacții au fost semnalate de Banca Națională a Românei (nota confidențială din 28 iunie 2026), dar nu a fost deschisă nicio anchetă publică. O sursă DIICOT sugerează că se pregătește o anchetă preliminară, dar se așteaptă întârzieri.
Observații suplimentare:
· Intermediarul Ivan Petrov a încercat să listeze token-uri CCAP pe un DEX bazat pe Polygon în septembrie 2025, dar rezerva de lichidități a fost imediat epuizată – indicând o strategie de ieșire.
· Bănică a închiriat terenul aeroportului unei companii de logistică pentru 4.500 EUR/lună, oferind un flux constant de venituri fiat.
· Toate portofelele și hash-urile tranzacțiilor au fost identificate și pot fi furnizate la cerere.
Cerere:
Îndemn FBI, FinCEN și Serviciul Secret al SUA să inițieze o anchetă oficială asupra acestor persoane pentru spălare de bani, fraudă electronică și potențială eludare a sancțiunilor. Implicarea unui intermediar bulgar și utilizarea burselor cu sediul în SUA (Kraken, Binance, Uniswap) ar putea declanșa jurisdicția SUA în temeiul 18 USC §§ 1956 și 1957.
Pot furniza dovezi suplimentare blockchain, hash-uri de tranzacții și adrese de portofel dacă sunt contactat printr-un canal securizat. Identitatea mea este protejată din motive de siguranță.
sursa:60m