Măsurile premierului Ilie Bolojan au dus în cap economia și au prăbușit consumul. În mai 2026 față de anul anterior la perioadă, comerțul cu amănuntul a scăzut cu -4,7% fiind a zecea lună consecutivă de declin, arată datele transmise luni de Statistică.
„Modelul de creștere bazat pe consum, salarii mici și forță de muncă ieftină, care a dat rezultate excepționale două decenii și-a atins limitele. Salariile și consumul s-au apropiat de mediile europene, dar productivitatea, inovarea și calitatea instituțiilor au rămas în urmă” , spune economistul șef al BRD, Florian Libocor.
Cumulat, pe primele 5 luni, comerțul cu amănuntul a scăzut, pe ansamblu, cu 5,3%, ca urmare a scăderilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (-7,7%), vânzările de alimente (-3,5%) şi la comerţul cu carburanţi (-1,7%).
„Am avut timp de peste două decenii cea mai rapidă convergență din Uniunea Europeană. PIB per capita astăzi este 78% din media unei europene la paritatea puterii de cumpărare, venind de la un nivel de sub 30% din media UE la începutul anilor 2000. Salariile au crescut accelerat, consumul populației s-a extins puternic. De remarcat însă și acest decalaj între ce producem și ce consumăm, adică diferența între PIB per capita și consumul populației per capita”, explică și Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank
Încetinirea consumului este confirmată și de un sondaj realizat de IRSOP în mai 2026 care arată că economisirea precauționară – bani puși deoparte pentru situații neprevăzute – rămâne „investiția” preferată a aproape jumătate din populație. Aparent prudentă, această strategie are însă o logică vicioasă: banii se retrag din circulație, producția scade iar profiturile firmelor se comprimă.
Față de luna precedentă, procentul celor care declară că au redus cumpărăturile pentru consumul curent a crescut de la 55% la 61%, arată datele sondajului IRSOP.
Cu alte cuvinte, românii taie mai întâi din cumpărăturile care nu sunt strict necesare. Mâncarea se cumpără în continuare, dar și aici cu mai multă atenție la preț.
De ce se întâmplă asta
Răspunsul scurt: inflația. Rata anuală a prețurilor de consum a urcat în aprilie la 10,71%, față de 9,87% în martie. Când prețurile cresc cu peste 10% pe an, același salariu cumpără mai puțin în fiecare lună.
Banca Națională a menținut dobânda de referință la 6,50% – ceea ce înseamnă că și creditele rămân scumpe, reducând apetitul pentru achiziții mari finanțate prin împrumut.
Cum s-a schimbat comportamentul la cumpărături
Dincolo de cifre, un studiu publicat recent de compania Shopfully – care analizează comportamentul consumatorilor europeni – oferă o imagine mai clară despre ce se petrece la nivelul fiecărui gospodar.
Șapte din zece români spun că nu se așteaptă ca puterea lor de cumpărare să se îmbunătățească în 2026. Și s-au adaptat în consecință:
- 60% își împart cumpărăturile între mai multe magazine pentru a găsi cele mai bune prețuri – aproape dublu față de alte țări din regiune.
- 55% cumpără preponderent produse aflate la promoție.
- 48% au renunțat la achiziții pe care le consideră neesențiale.
Promoția a devenit un criteriu, nu un bonus
Poate cel mai relevant detaliu din studiu: 39% dintre români spun că promoțiile le influențează „extrem de mult” decizia de cumpărare – față de o medie europeană de 25%. Dacă îi includem și pe cei care spun că sunt influențați „destul de mult”, aproape 7 din 10 români iau în calcul ofertele speciale atunci când decid unde și ce cumpără.
Prudența a devenit noul normal.
Ce urmează
Dacă tendința din primele patru luni se menține, 2026 va fi primul an din ultimii câțiva în care consumul privat va fi o frână, nu un motor al economiei românești.
Momentan, nici inflația nu dă semne clare de temperare, nici dobânzile nu se îndreaptă spre scădere. Iar consumatorul român, după cum arată cifrele, a înțeles mesajul și și-a ajustat comportamentul.
sursa:60m