Primele scumpiri la carburanți au apărut imediat după expirarea măsurilor adoptate în perioada stării de criză, însă explicația nu stă doar în revenirea accizelor. Potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI), diferențele dintre costurile reale și prețurile de la pompă arată că operatorii au un spațiu important de manevră comercială, iar România, deși este al doilea producător de țiței din Uniunea Europeană, practică prețuri comparabile cu cele din statele vestice.
Motorina s-a scumpit cu până la 38 de bani pe litru
La 1 iulie, odată cu expirarea măsurilor de criză aplicate pe piața carburanților, prețurile au început să crească. OMV și MOL au majorat prețul motorinei la aproximativ 9,60 lei/litru, în timp ce benzina s-a scumpit cu doar doi bani sau a rămas neschimbată, în funcție de companie.
Potrivit președintelui AEI, Dumitru Chisăliță, din creșterea de 38 de bani la motorină, aproximativ 36 de bani sunt explicați prin revenirea accizei la nivelul anterior măsurilor de criză, iar restul de circa doi bani reprezintă efectul eliminării plafonării adaosului comercial.
Studiul AEI: România nu depinde exclusiv de petrolul din import
Analiza AEI contrazice una dintre ideile frecvent invocate în spațiul public, potrivit căreia prețurile carburanților urmează inevitabil evoluția cotațiilor internaționale.
Datele arată că aproximativ 16% din motorina consumată în România este produsă din țiței extras intern, iar restul din țiței importat și rafinat în țară. În cazul benzinei, ponderea producției interne este și mai mare, de aproximativ 35%.
Potrivit autorilor studiului, existența unei producții interne importante ar trebui să atenueze impactul fluctuațiilor internaționale asupra prețurilor finale.
Trei scenarii privind prețul „corect” al carburanților
AEI a calculat trei variante de preț teoretic, pornind de la costurile de extracție, rafinare, transport și distribuție.
În primul scenariu, bazat pe costurile efective și o marjă comercială de 10%, motorina ar trebui să coste în jur de 8,58 lei/litru, iar benzina 8,31 lei/litru.
Al doilea scenariu, care ia în calcul decalajul dintre achiziția țițeiului și vânzarea produsului finit, indică un preț de aproximativ 9,01 lei/litru pentru motorină și 8,69 lei/litru pentru benzină.
În cel de-al treilea scenariu, construit pe baza cotațiilor internaționale actuale, prețurile ajung la aproape 10 lei/litru pentru motorină și 8,88 lei/litru pentru benzină.
Diferențe între companii: nu toți au scumpit la fel
Analiza evidențiază că reacția companiilor petroliere nu a fost uniformă.
Petrom a majorat prețul motorinei cu doar 32 de bani, până la 9,54 lei/litru, absorbind o parte din impactul fiscal, iar prețul benzinei a rămas neschimbat.
În schimb, OMV și MOL au transferat integral impactul fiscal în preț, în timp ce Rompetrol și Lukoil nu operaseră încă modificări la momentul realizării analizei.
Potrivit AEI, aceste diferențe demonstrează că există spațiu comercial pentru politici diferite de preț și că nu toate majorările sunt impuse exclusiv de taxe sau de evoluția pieței internaționale.
Motorina reacționează mult mai puternic decât benzina
Studiul arată că motorina este vândută cu aproximativ un leu peste estimarea bazată pe costurile reale și cu aproape 60 de bani peste scenariul construit pe costurile de aprovizionare de acum o lună.
În cazul benzinei, diferențele sunt mult mai mici, prețurile fiind apropiate de costurile estimate și chiar sub nivelul justificat de cotațiile internaționale actuale.
Potrivit lui Dumitru Chisăliță, explicația este legată de rolul motorinei în economie, aceasta fiind principalul combustibil utilizat în transporturi, agricultură, construcții și logistică. Orice scumpire se transmite rapid în costurile de transport și, ulterior, în inflație.
AEI: Piața intră într-un test de transparență și concurență
Președintele AEI susține că expirarea măsurilor de criză reprezintă un test pentru funcționarea pieței.
„Nu orice preț ridicat este inevitabil și nu orice scumpire poate fi explicată exclusiv prin evoluția cotațiilor internaționale”, este concluzia analizei.
În opinia autorilor studiului, dacă diferențele dintre costurile economice și prețurile finale vor rămâne ridicate, dezbaterea ar trebui să se mute de la nivelul accizelor către concurență, transparență și responsabilitatea companiilor față de consumatori.
AEI atrage atenția și asupra unui paradox: deși România este al doilea cel mai mare producător de țiței din Uniunea Europeană, prețurile la carburanți sunt comparabile cu cele din statele vest-europene.
sursa: puterea