România riscă să investească miliarde de euro în sisteme de armament care nu răspund realităților războiului modern, avertizează Dan Dungaciu. Prim-vicepreședintele AUR susține că experiența conflictului din Ucraina demonstrează rolul decisiv al dronelor și al sistemelor antidronă, în timp ce Bucureștiul continuă să facă achiziții motivate mai degrabă politic decât strategic. În același timp, acesta critică lipsa unor concluzii oficiale privind drona căzută în zona Constanța și califică episodul drept una dintre cele mai grave provocări de securitate pentru România după 1989.
„Drona este singura șansă pe care Ucraina o mai are”
În opinia lui Dan Dungaciu, conflictul din Ucraina a schimbat fundamental regulile războiului modern, iar drona a devenit principalul instrument prin care Kievul poate compensa diferența de resurse față de Federația Rusă.
„Singura șansă pe care Ucraina o mai are în acest moment este șansa dronei, ca element care compensează această asimetrie de dimensiune între Federația Rusă și Ucraina.”
El susține că investițiile masive în echipamente convenționale riscă să devină ineficiente în fața tehnologiilor moderne.
„Cum se face, de pildă, când investești 2-2,5% într-un program și ai cumpărat orice altceva, va fi distrus de o dronă a Federației Ruse, dacă, Doamne ferește, se întâmplă o asemenea agresiune, în câteva minute, ca să nu spun zeci de minute?”
Critici la adresa marilor contracte de armament
Dungaciu a adus în discuție și contractele semnate de România cu mari companii din industria de apărare, sugerând că acestea nu răspund neapărat nevoilor reale ale armatei.
„Ca să iau exemplul companiei Rheinmetall, niciodată în istoria ei nu a existat un contract de asemenea dimensiune. Noi am dat banii unei companii cum acea companie nu a mai primit niciodată și nici măcar Germania, ca țară, nu a mai avut un asemenea contract de înarmare.”
Acesta pune sub semnul întrebării logica din spatele unor asemenea achiziții.
„Care a fost baza? Care a fost logica? A fost o bază politică? A fost un alt tip de logică? Este clar că nu este o logică militară. România nu are nevoi în principal dictate de acele tipuri de achiziții. Sigur că România nu are mare nevoie de șosete pentru armată, nu despre asta este vorba. Dar nu poți să cumperi tot.”
„România ar trebui să investească în drone și contradrone”
Potrivit lui Dungaciu, experți din mediul militar i-au transmis că prioritățile de înzestrare ar trebui să fie altele.
„Ne-am vorbit cu oameni din institutele militare și ne-au spus că România, la câți bani are în acest moment, ar fi trebuit să achiziționeze de 2-3 miliarde de euro drone, contradrone și eventual armament ușor pentru a dota instituțiile de forță din România. Atât și nimic mai mult.”
Argumentul este unul strict financiar și strategic.
„România nu își poate permite în acest moment alte achiziții mai ample, de aceea 2-3 miliarde ar fi trebuit folosite pe drone și contradrone.”
Acuzații privind influențele politice din achizițiile militare
Prim-vicepreședintele AUR afirmă că practica achizițiilor motivate politic nu este nouă în România.
„Este aceeași obișnuință a omului politic român, de după 1989 încoace, de a achiziționa în domeniul militar din considerente politice, de foarte multe ori, și nu din considerente de securitate. Aceeași practică se continuă.”
Mai mult, acesta sugerează existența unor interese care depășesc sfera strict militară.
„Mai sunt și alte motive. Un soi de protecție politică, relații politice care trebuie să sprijine aici formațiuni politice sau personalități politice. Asta s-a mai făcut și se repetă în continuare.”
Întrebat dacă este vorba despre persoane aflate la vârful statului, Dungaciu a răspuns: „Cine ia decizia, pentru că numai cine ia decizia poate să facă aceste lucruri.”
Incidentul dronei de la Constanța, fără răspunsuri oficiale
Dan Dungaciu consideră că România se confruntă cu două mari provocări de securitate în ultimii ani: anularea alegerilor prezidențiale și incidentul dronei din zona Constanța.
„Pe niciuna dintre spețe nu avem un raport final, prezidențial, asumat la cel mai înalt nivel, să știm ce s-a întâmplat.”
El compară lipsa explicațiilor privind incidentul de la Marea Neagră cu lipsa clarificărilor în alte dosare sensibile.
„Mă tem că despre drona de la Constanța se va întâmpla ce s-a întâmplat și cu raportul despre anularea alegerilor. Adică nimic.”
„Cea mai mare amenințare de securitate după 1989”
În final, sociologul atrage atenția asupra importanței strategice a zonei maritime românești și a proiectelor energetice din Marea Neagră.
„Este un punct strategic. Vorbim despre Neptun Deep, vorbim despre o strategie energetică majoră.”
Din această perspectivă, lipsa unor concluzii oficiale privind incidentul cu drona reprezintă o vulnerabilitate serioasă.
„Este cea mai mare amenințare de securitate la adresa României după 1989”, a concluzionat Dan Dungaciu.
sursa: puterea