În plin blocaj politic și după destrămarea formulei de guvernare stabilite în 2025, rectorul SNSPA, Remus Pricopie, atrage atenția că desemnarea viitorului premier nu poate fi redusă la o simplă alegere personală sau la negocieri netransparente între partide. Acesta susține că orice propunere pentru funcția de prim-ministru trebuie să aibă o justificare politică și instituțională clară, ușor de înțeles pentru societate și asumată în mod transparent în Parlament, mai ales într-un moment în care scena politică este dominată de incertitudine și lipsă de direcție.
Pricopie: desemnarea premierului trebuie să respecte și spiritul Constituției
Desemnarea unui candidat pentru funcţia de prim-ministru ar trebui să se afle atât în litera, cât şi în spiritul Constituţiei, a declarat, miercuri, rectorul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative, Remus Pricopie, care a susţinut că într-o democraţie parlamentară, uneori cu accente semi-prezidenţiale, guvernarea nu poate fi rezultatul unei “simple” preferinţe personale, ci trebuie să aibă o logică politică şi instituţională inteligibilă pentru societate şi asumată de Parlament.
“Desigur, nu există o formulă ‘magică’ prin care să poată fi identificat instantaneu cel mai potrivit nume pentru funcţia de premier. Politica nu este matematică, ci negociere. Există însă ceva la fel de important: un model de gândire coerent, aplicat situaţiei concrete, care să explice de ce o anumită variantă este considerată mai potrivită decât alta. Iar acest lucru contează”, a scris Pricopie, pe Facebook.
„Oamenii vor să înțeleagă logica din spatele deciziei”
În opinia sa, oamenii nu vor doar să afle cine va fi premierul, ci vor să înţeleagă de ce acel nume şi nu altul şi care este logica politică, instituţională şi constituţională din spatele deciziei.
“În perioada formulei ‘Nicu şi Marcel’, indiferent dacă unii agreau sau nu numele celor doi lideri, exista totuşi o justificare clară: liderii principalelor două partide îşi asumau împreună guvernarea, într-o formulă de coaliţie construită pe un echilibru politic de tip 50% – 50%, până la alegeri.
Exista o logică a reprezentării şi a responsabilităţii împărţite. La fel, şi formula guvernamentală din 2025, construită în jurul lui Ilie Bolojan, a avut o logică politică explicită, prezentată public: ideea unei mari coaliţii pro-europene şi democratice, menită să asigure stabilitatea instituţională şi să limiteze ascensiunea forţelor extremiste şi pro-ruse. (…) Astăzi însă, după ruptura formulei convenite în iunie 2025 între PSD, PNL, USR, UDMR şi grupul minorităţilor, întrebarea esenţială este alta: care este logica pe baza căreia se construieşte noul Guvern?”, a transmis rectorul SNSPA.
Diferența dintre un premier tehnocrat și un lider politic
El consideră că, în cazul în care se vorbeşte despre un premier independent, cu autoritate profesională şi credibilitate externă, atunci apar anumite criterii şi, inevitabil, anumite nume, însă dacă se vorbeşte despre un lider politic, logica se schimbă şi contează forţa parlamentară, capacitatea de negociere, relaţia cu partidele şi legitimitatea electorală.
“Problema nu este, aşadar, doar numele viitorului premier. Problema este dacă există un model clar de construcţie politică şi instituţională pe care cetăţenii să îl poată înţelege, analiza şi, eventual, accepta – chiar dacă nu sunt de acord cu toate detaliile”, a completat Remus Pricopie.
Avertisment privind „ceața politică”
Potrivit acestuia, în absenţa unei logici coerente şi explicite, riscul este ca spaţiul public să rămână în aceeaşi “ceaţă politică” în care pare să se afle de mai multe săptămâni – multe nume, multe zvonuri, multe negocieri, dar prea puţină claritate despre direcţia reală a guvernării.
sursa: stiripesurse