Proiectul reactoarelor nucleare mici de la Doicești (lângă Târgoviște, la 90 km de București) este noul subiect fierbinte de dezbatere publică în România, între taberele pro și cele contra Ilie Bolojan. Totul a plecat de la o declarație a premierului, într-o emisiune televizată în care a vorbit despre problemele proiectului și despre necesitatea reanalizării lui. De partea cealaltă, PSD îl acuză de subminarea parteneriatului strategic cu SUA și a unui proiect de importanță energetică națională. De remarcat că firma americană NuScale, parteneră cu Nuclearelectrica, nu a construit încă nici un reactor modular și nu este o companie de stat. Ea este una dintre cele câteva companii americane care e în proces de dezvoltare a acestei tehnologii.
Statul român, prin Nuclearelectrica, a finanțat deja proiectul Doicești cu peste 1 miliard de lei (200 de milioane de euro), conform documentelor. Banii s-au cheltuit pe studii, planificare, achiziția terenului și funcționarea firmei RoPower Nuclear, cea care implementează proiectul.
RoPower Nuclear are acționari în părți egale statul român, prin Nuclearelectrica și firma Nova Power & Gas deținută de Simion și Teofil Mureșan, jucători pe piața energiei din România.
Frații Mureșan sunt implicați într-o altă afacere care implică statul român: Coridorul Vertical de Gaze. Compania lor Nova Power & Trade e unul dintre intermediarii pe traseul comercial al gazelor naturale lichefiate din SUA. Fostul ministru PSD al Energiei, Bogdan Ivan, a făcut presiuni asupra președintelui Nicușor Dan și premierului Ilie Bolojan pentru încheierea unui contract între statul român și firmele implicate în comercializarea gazelor americane. Statul român nu a cumpărat încă gaze din SUA prin companiile cu capital majoritar de stat din cauza prețului mult mai mare decât prețul pieței.
Finanțarea de la Nuclearelectrica este sub formă de împrumut acordat RoPower Nuclear. Suma este garantată doar parțial prin ipotecă pe un amplasament cumpărat cu 25 de milioane de euro. La acești bani se adaugă cele 4 milioane de euro depuse capital social. În total, statul român a investit până acum, direct sau sub formă de împrumut în proiectul Doicești, aproximativ 204 de milioane de euro, până la 31 martie 2026.
Firma Nova Power&Gas a câștigat 19 de milioane de euro din vânzarea terenului viitoarei centrale către firma Ropower Nuclear (a cumpărat cu 5 milioane și a vândut cu 24 de milioane de euro). A investit în firma comună 4 milioane de euro – capitalul social și susține că a mai cheltuit în jur de 19 milioane de euro pentru pregătirea terenului – în total 23 de milioane de euro. De aproape 9 ori mai puțin decât statul român.
Dacă Nova Power & Gas decide să se retragă din proiect, statul român se obligă, conform contractului, să-i cumpere integral acțiunile.
Proiectul Doicești, în atenția premierului
Premierul Ilie Bolojan a spus, pe 20 mai la B1TV, că s-au cheltuit foarte mulți bani, până acum, în acest proiect.
„Dintr-o sumă importantă de bani care a fost pusă la dispoziție de Nuclearelectrica, peste 240 de milioane de dolari, avem un teren la dispoziție achiziționat cu o valoare destul de mare, avem o companie cu mulți angajați, care au tocat destul de mulți bani, și avem un studiu de fezabilitate, dar toate acestea cu niște sume imense de bani, în condițiile în care acest studiu de fezabilitate arată că, pentru a deveni realitate, avem nevoie de câteva miliarde de euro investiție, pe care nu-i avem”, a spus premierul.
Iar prețul de vânzare a energiei electrice produse în acest posibil reactor, a adăugat premierul, „ar fi un preț care este mai mare decât cel de piață, ceea ce pune probleme serioase vizavi de rentabilitatea unei astfel de proiect”.
Ilie Bolojan a mai declarat și că a informat Ambasada SUA că „acest proiect are niște probleme, ar fi bine să-l analizăm cât se poate de atent, pentru că dacă îl ridici pe agenda de subiecte comune la un anumit nivel, știind că el are probleme serioase de fezabilitate, atunci înseamnă că nu-ți respecți partenerul″.
Și a indicat și un vinovat – SC Nuclearelectrica SA.
Reacții imediate
„Ceea ce face premierul demis Ilie Blojan în acest moment, premier care şi-a pierdut legitimitatea politică, este să pună în discuţie parteneriate strategice ale României şi proiecte strategice şi, totodată, să slăbească companii, de asemenea, strategice ale statului român”, a declarat liderul PSD, Sorin Grindeanu, la Palatul Parlamentului, pe 21 mai.
„Trebuie să înţeleagă că este un premier demis, care nu are prerogative în acest moment în a pune sub semnul întrebării proiecte strategice şi parteneriate strategice”, a subliniat el.
În același ton a răspuns cu o postare pe Facebook și Bogan Ivan, fostul ministru al Energiei.
În apărarea proiectului a sărit inclusiv un membru al partidului condus de Ilie Bolojan – europarlamentarul PNL Rareș Bogdan. El este originar din Cluj, la fel ca acționarii din firma Nova Power & Gas, cea care deține jumătate din proiectul Doicești, alături de Nuclearelectrica.
„Proiectul Doicești, bazat pe tehnologia reactoarelor modulare mici (SMR), este nava-amiral a parteneriatului civil-nuclear româno-american. Răsturnarea de situație la care asistăm e o mișcare geopolitică de o duritate rară. SUA au interese strategice în regiune”, a spus Rareș Bogdan.
La declarațiile premierului a răspuns, o zi mai târziu, și Nuclearelectrica, printr-un comunicat de presă în care susținea viabilitatea proiectului.
„Dezvoltarea etapizată a proiectului SMR de la Doiceşti respectă integral etapele specifice unui proiect nuclear, fiind validată independent prin evaluări ale Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) şi aliniată tuturor normelor şi standardelor din industria nucleară”, a comunicat SN Nuclearelectrica.
Ilie Bolojan nu este, însă, primul care ridică semne de întrebare în proiectul Doicești. În aprilie 2024, acționarul majoritar (Ministerul Energiei, care deține peste 82% din acțiunile Nuclearelectrica) a votat în ședinta de CA a companiei de stat împotriva aprobării continuării fazei a doua a studiului de fezabilitate (FEED Phase 2) și a bugetului aferent pentru RoPower Nuclear. Ministru al Energiei era la acel moment Sebastian Burduja.
De blocajul din 2024 s-a trecut după aprobarea unor măsuri de transparență, clarificări economice și angajamente geopolitice ferme.
Expunerea statului în proiect
„Din punct de vedere al finanțării, Nuclearelectrica a contribuit la capitalul social al companiei de proiect RoPower cu suma de 4 milioane euro, similar partenerului Nova Power &Gas”, scrie în comunicatul transmis vineri de Nuclearelectrica.
Expunerea statului român în acest proiect este, însă, cu mult mai mare, așa cum reiese din cel mai recent raport financiar al Nuclearelectrica, pentru primul trimestru din 2026.
Captură Raport Financiar T1-2026 SN Nuclearelectrica
Inițial, în 2023, contractul de împrumut între SNN și Ropower Nuclear prevedea un plafon de 9 milioane de dolari.
Un an mai târziu, plafonul era modificat semnificativ.
„În baza Hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor SNN nr. 8/19.07.2024, acționarii SNN (statul roman și alti acționari) au aprobat: Majorarea plafonului împrumutului acordat de SNN (în calitate de creditor/împrumutător), în temeiul Contractului Cadru de împrumut nr. 1 din data de 16.08.2023, până la concurenta sumei de 243,000,000 USD”, scrie în comunicatul Nuclearelectrica.
Decizia AGA avea și o mențiune – accesarea acestui împrumut de către RoPower Nuclear se va face „numai în măsură în care nu se va putea asigura finanțarea Proiectului SMR de la Doicești din alte surse (capital social generat prin modificarea structurii actionariatului RoPower Nuclear, sau împrumuturi/credite bancare sau alte surse de finanțare) și, oricum, numai până la identificarea unor astfel de alte surse de finanțare”.
Cum nu s-au găsit, s-au folosit banii de la Nuclearelectrica.
„Soldul împrumutului la 31 martie 2026 este în valoare de 1.040.558.715 RON, echivalent 204.079.139 EUR (31 decembrie 2025: 1.040.497.491 RON), pentru care a înregistrat o dobândă cumulată în sumă de 122.496.489 RON (31 decembrie 2025: 91.701.959 RON)”, scrie în raportul financiar al Nuclearelectrica, pe trimestrul I din 2026, consultat de G4Media.
„În prezent, datoria RoPower Nuclear este integral față de Nuclearelectrica, însă Nuclearelectrica are asigurate metode de recuperare a datoriei prin valorificarea producției de energie electrică, livrabile și drept de proprietate intelectuală, măsuri care fac parte din gestionarea riscurilor financiare, aspecte perfect normale unui astfel de proiect”, a transmis Nuclearelectrica, într-un comunicat.
Raportul financiar ar fi trebuit discutat în ședinta AGA din 22 mai care a fost amânată după ce reprezentantul Ministerului Energiei nu a venit la ședință.
Cine conduce Nuclearelectrica
Compania de stat Nuclearelectrica este condusă, din septembrie 2017, de Cosmin Ghiță. Înainte de a ajunge la companie a fost mai întâi, din aprilie 2017, consilier la cabinetul de premier al lui Sorin Grindeanu și membru în CA al Companiei Naționale a Uraniului, din iunie 2017. Avea la acel moment 27 de ani. Și-a menținut poziția de director general în urma unor selecții pe baza legii privind guvernanța corporativă, iar actualul mandat e valabil până în 2027.
Practic, Cosmin Ghiță este artizanul proiectul Doicești. Iar legăturile sale cu SUA nu sunt doar prin acest proiect. El este absolvent al Bates College (Maine, SUA), un colegiu privat de elită, unde s-a specializat în Economie Politică Internațională și Limba Rusă, potrivit CV-ului său. A studiat în Rusia un semestru la Nevsky Institut, în Sankt Petersburg, în anul academic 2009- 2010. Detaliul, care apărea în CV-urile sale mai vechi, a fost șters din CV-ul postat pe site-ul Nuclearelectrica.
Înainte de a intra în sectorul public din România, a lucrat pentru gigantul petrolier american Chevron. A început ca stagiar (2011) și a avansat ca partener de relații publice și guvernamentale în cadrul birourilor Chevron din Washington și România, în perioada în care compania americană încerca să exploreze gazele de șist în țara noastră.
De notat că Ghiță a fost, potrivit CV-ului său oficial, director de afaceri interne la Liga Studenților Români din Străinătate (LSRS), o organizație înființată de Sebastian Burduja. Burduja devenea în 2023 ministrul Energiei, sub conducerea sa Nuclearelectrica a ridicat masiv plafonul de împrumut pentru compania RoPower de la Doicești (vezi mai sus). Tatăl lui Sebastian Burduja, Marinel Burduja, a ajuns administrator al ALRO Slatina, companie controlată de un oligarh rus.
El a mai fost și stagiar la Ministerul de Externe, unde a făcut ”cercetare în domeniul riscurilor asimetrice”.
Termocentrala Doicești – evaluată la 21,65 de milioane de euro în 2014, vândută cu 5,1 milioane de euro în 2020
Termocentrala de la Doicești, parte din Termoelectrica SA, a ajuns la vânzare după ce, în 2013, Termoelectrica a intrat în faliment.
Prima încercare de vânzare a fost în ianuarie 2014, fără succes însă. Centrala termoelectrică Doiceşti şi staţia intermediară de comprimare din comuna dâmbovițeană Aninoasa fuseseră evaluate la 21,65 milioane de euro.
În iulie 2014, Centrala este vândută unei societăți cu acționariat din Cehia la prețul de 13,8 milioane de euro. Tranzacția nu este, însă, finalizată pentru că societatea din Cehia nu a mai dat banii promiși la vânzare.
Termocentrala Doicești s-a vândut abia în februarie 2020. Societatea Nova Power & Gas a plătit 5,1 milioane de euro pe terenurile, clădirile, construcțiile speciale, activele circulante, plus stația intermediară de comprimare din comuna Aninoasa.
În 2025, Nova Power & Gas a vândut companiei RoPower Nuclear terenul fostei termocentrale, cu 24 de milioane de euro, conform comunicatului companiei.
Ce este Proiectul Doicești
Proiectul de la Doicești presupune construcția pe terenul fostei termocentrale Doicești a unei centrale nucleare cu o capacitate totală de 462 MW. Proiectul reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești și constituirea companiei de proiect RoPower Nuclear au fost demarate în mandatul ministrului liberal al energiei, Virgil Popescu.
Proiectul utilizează tehnologia americană NuScale VOYGR-6, o configurație formată din 6 module independente de tip reactor modular mic (SMR), fiecare având o putere de 77 MW.
Implementarea este realizată de compania de proiect RoPower Nuclear, un parteneriat comercial de tip joint-venture deținut în proporții egale de compania de stat SN Nuclearelectrica SA și firma privată Nova Power & Gas.
„Înlocuim 600 MW dintr-o fostă centrală termică cu 462 MW de energie curată, stabilă și previzibilă. Aproximativ 4.000 de locuri de muncă vor fi generate în faza de dezvoltare, în construcții, producție și asamblarea componentelor, iar pe termen lung vorbim despre locuri de muncă stabile, bine plătite și despre dezvoltarea unei industrii românești orizontale”, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, într-o postare pe Facebook.
Proiectul va costa în jur de 6-7 miliarde de dolari.
″Banca de Export-Import a Statelor Unite (EXIM) și-a exprimat sprijinul de principiu pentru acest proiect. Instituția analizează instrumente de finanțare care ar putea totaliza aproximativ 5,6 miliarde USD. De asemenea, US International Development Finance Corporation (DFC) a confirmat interesul său printr-o Scrisoare de Intenție pentru o finanțare combinată, de tip împrumut și capital, de până la 2 miliarde USD, dar nu mai mult de 25% din costul total al investiției. În conformitate cu practicile consacrate în finanțarea de proiecte, ambele scrisori sunt indicative și neangajante, fiind condiționate de finalizarea cu succes a unui proces complet de due diligence și de aprobările interne″, a transmis RoPower Nuclear SA.
Scurtă istorie cronologică a proiectului Doicești
- Noiembrie 2021 (Summitul COP26 de la Glasgow): Compania națională Nuclearelectrica și firma americană NuScale Power semnează un acord de cooperare pentru a evalua implementarea primelor reactoare modulare mici (SMR) din Europa în România. Proiectul primește un sprijin politic masiv din partea Casei Albe și a Guvernului României
- Mai 2022: În urma unor studii preliminare finanțate printr-un grant USTDA (Agenția SUA pentru Comerț și Dezvoltare), amplasamentul fostei termocentrale de la Doicești este anunțat oficial ca locație candidată pentru prima centrală SMR. Situl este ales datorită rețelei electrice existente și sursei de apă (râul Ialomița).
- Septembrie 2022: Nuclearelectrica și Nova Power & Gas semnează actul de înființare a companiei de proiect RoPower Nuclear SA, controlată în proporții egale (50%-50%). Fiecare partener virează un capital social inițial de 4 milioane de euro.
- Ianuarie 2023: RoPower semnează contractul pentru Faza FEED 1 (Front-End Engineering and Design) cu NuScale. Începe proiectarea tehnică de detaliu și evaluarea impactului asupra mediului.
- Martie 2023: NuclearElectrica aprobă suplimentarea împrumutului acordat Ropower Nuclear pentru a cumpăra terenul fostei centrale Doicești.
- Mai 2023: Parlamentul României adoptă o lege crucială (Legea 74/2023) prin care permite Nuclearelectrica să rețină o parte semnificativă din profitul net în companie, în loc să-l verse ca dividende la buget, pentru a putea finanța proiectele majore, inclusiv Doicești.
- Iunie 2023 (Summitul G7): Administrația SUA, prin EXIM Bank US și DFC, anunță scrisori de intenție pentru un sprijin financiar istoric de până la 4 miliarde de dolari pentru proiectul din România.
- Decembrie 2023 – Primăvara 2024: Faza FEED 1 se încheie cu succes. Studiile confirmă că amplasamentul respectă toate criteriile de siguranță nucleară.
- Iulie 2024: Nuclearelectrica aprobă deschiderea unei linii de credit masive (împrumut-punte) pentru RoPower, cu un plafon de până la 243 de milioane de dolari, pentru a finanța faza a doua de proiectare (FEED 2) și achiziția de materiale cu ciclu lung de fabricație.
- August 2024: Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) finalizează o misiune de evaluare la Doicești și validează oficial studiile de amplasament realizate de partea română.
- Iunie 2025: RoPower cumpără situl industrial de la Nova Power & Gas pentru aproximativ 24 de milioane de euro. Activele includ cele 50 de hectare de teren igienizat și o stație nouă de transformare electrică de 110 kV, gata de conexiune la rețeaua națională.
- Toamna 2025: Proiectul intră oficial în faza Pre-EPC (Inginerie, Achiziții și Construcție). Se lucrează la structurarea pachetului financiar final și la obținerea licenței de construire din partea CNCAN (Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare).
- Februarie 2026: RoPower Nuclear a aprobat oficial Decizia finală de investitție (FID). Aprobarea a venit după aprobarea prealabilă a acționarilor SN Nuclearelectrica. FID este o condiție esențială pentru accesării finanțării externe și pentru trecerea proiectului în faza următoare de dezvoltare.
Tehnologia SMR, o variantă promițătoare dar (încă) prea costisitoare
Primele reactoare nucleare de dimensiuni reduse au fost proiectate în anii 1950, în timpul Războiului Rece, de către laboratoarele naționale din SUA și URSS pentru uz militar.
Pentru varianta civilă, comercială, utilizată în proiectul de la Doicești, tehnologia a luat naștere dintr-un program de cercetare finanțat de Guvernul SUA în anul 2000 la Universitatea de Stat din Oregon (OSU). Profesorul Dr. Jose Reyes a brevetat conceptul de reactor nuclear cu circulație naturală (fără pompe electrice de răcire) și a co-fondat compania NuScale Power în 2007 pentru a-l comercializa.
Tehnologia SMR se află în stadii diferite de implementare peste tot în lume, de diverse companii, dar centrale funcționale există doar în Rusia și China.
Rusia deține o centrală SMR numită Akademik Lomonosov (operațională din 2019). Este o centrală nucleară plutitoare ancorată în estul Siberiei, formată din două reactoare de 35 MWe fiecare (derivate din tehnologia spărgătoarelor de gheață).
China a conectat la rețea la finele anului 2021 un reactor bazat pe o tehnologie SMR cu răcire cu gaz.
Proiectul cu reactoare Nuscale de la Doicești ar fi primul de acest fel din Europa și SUA.
Compania NuScal a încercat un proiect asemănător în Utah dar a eșuat din cauza costurilor. Investiția estimată a proiectului a crescut de la 4,2 miliarde de dolari în 2018 , la 6,1 miliarde de dolari în 2020 și, în final, la 9,3 miliarde de dolari în 2023, după ce puterea a fost redusă de la 600MW, la 462 MW în 2021.
Uniunea Europeană a lansat, în martie 2026, strategia pentru SMR. Comisia Europeană subliniază că „aceste reactoare ar putea contribui la promovarea neutralității climatice, la consolidarea securității energetice și la creșterea competitivității industriale”. Dar recunoaște și care sunt provocările „validarea argumentelor comerciale pentru SMR-uri, asigurarea unor procese și cadre de licențiere previzibile și simplificate, dezvoltarea unor lanțuri de aprovizionare robuste pentru a asigura profitabilitatea, identificarea amplasamentelor nucleare adecvate și realizarea unui dialog transparent între părțile interesate”.
Ceea ce înseamnă că proiectele de centrale SMR trebuie să demonstreze că sunt viabile din punct de vedere economic – pot fi construite la costuri rezonabile, pot produce energie la un preț competitiv, există clienți reali, există investitori dispuși să finanțeze proiectele, și că modelul poate fi repetat la scară mare.
Think-tank-ul american Information Technology and Innovation Foundation susține într-un studiu din 2025 că „reactoarele modulare mici (SMR) pot reprezenta viitorul energiei nucleare și ar putea deveni o industrie strategică importantă de export în următoarele două decenii”. Dar cu anumite condiții – „SMR-urile trebuie să atingă o scară suficientă pentru a deveni competitive din punct de vedere al costurilor în raport cu alte surse de energie, inclusiv reactoarele mari, energiile regenerabile și combustibilii fosili”.
Specialiștii în energie de la OCDE consideră că SMR pot fi o alternativă viabilă pentru energia viitorului dar că sunt și probleme care trebuie luate în calcul. „În ciuda creșterii sectorului, există încă limitări potențiale. Aprovizionarea cu combustibil de tip uraniu slab îmbogățit de înaltă analiză (HALEU) rămâne un blocaj major pentru multe tehnologii”, scrie în raportul pe 2025 al Agenției pentru Energie Nucleară a OCDE.
sursa:60m