Radu Miruță, ministrul interimar al Transporturilor, a decis să amâne cu două săptămâni aprobarea bugetului companiei TAROM, invocând faptul că proiecțiile de venituri prezentate de operatorul aerian nu sunt realiste și ar putea amplifica pierderile deja existente. Oficialul a cerut refacerea documentului financiar, pe motiv că acesta este construit pe ipoteze optimiste care nu reflectă evoluția actuală a companiei.
Potrivit ministrului, bugetul pentru 2026 este fundamentat pe un grad de ocupare al aeronavelor de 79%, în creștere față de 72% estimat pentru 2025. Totuși, datele operaționale din primele patru luni ale anului indică o scădere la 66%, sub nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului precedent, ceea ce contrazice direcția presupusă în planul financiar.
„Am semnat pentru ca TAROM să primească aport de capital social, conform planului agreat, însă am amânat cu două săptămâni aprobarea bugetului Tarom pentru că estimările de venituri prezentate nu sunt credibile și astfel vor crește pierderile. Conducerea companiei a construit bugetul pe un load factor (grad de ocupare al aeronavelor) de 79% în 2026, față de 72% în 2025. Problema este că realitatea arată exact invers: în primele patru luni din 2026, gradul de ocupare este de doar 66%, față de 72% în aceeași perioadă a anului trecut”, a declarat Radu Miruță.
Acesta avertizează că atingerea țintei de ocupare ar presupune o creștere foarte accelerată într-un interval scurt, pentru care în prezent nu există indicii concrete în evoluția companiei. În lipsa acestei îmbunătățiri, spune ministrul, există riscul ca veniturile estimate să nu fie realizate, ceea ce ar conduce la pierderi semnificative la final de an.
Oficialul subliniază că această variabilă are un impact major asupra structurii financiare a companiei, întrucât aproximativ 63% din veniturile TAROM depind direct de gradul de ocupare al curselor. Din acest motiv, o supraestimare a indicatorului ar distorsiona întregul buget și l-ar face nerealist.
„Altfel, consecința va fi o nerealizare semnificativă a veniturilor, ceea ce înseamnă pierderi mari la final de an. Iar această estimare nu este una marginală. 63% din veniturile companiei depind direct de gradul de ocupare al aeronavelor. Când această variabilă este supraestimată, întregul buget devine nerealist”, a avertizat ministrul.
El mai susține că diferența dintre veniturile prognozate și cele care pot fi obținute în mod realist ar putea genera un deficit suplimentar de peste 100 de milioane de lei în 2026. În plus, bugetul ar fi construit pe un preț al combustibilului semnificativ mai mic decât cel actual de pe piață, ceea ce ar adăuga presiuni suplimentare asupra costurilor.
„Suplimentar, bugetul pe 2026 este construit și pe un preț al combustibilului mult sub nivelul actual al pieței, ceea ce generează o altă componentă semnificativă de pierderi (950$ tona în buget vs 1400$ tona pe piața actuală)”, a mai transmis Radu Miruță.
Ministrul a precizat că a solicitat refacerea bugetului de venituri și cheltuieli pe baze considerate realiste, atât în ceea ce privește veniturile, cât și structura costurilor, pentru a evita dezechilibre suplimentare.
În paralel, TAROM a anunțat majorarea prețurilor biletelor, justificând decizia prin creșterea costului combustibilului de aviație. Compania mizează, în același timp, pe extinderea zborurilor charter operate în parteneriat cu agenții de turism, ca sursă alternativă de venit.
Planul de restructurare prevede limitarea rețelei la cel mult 27 de rute și operarea cu maximum 14 aeronave. În perioada următoare, compania ar urma să primească aeronave Boeing 737 MAX, urmând ca strategia operațională să includă tot mai multe curse charter, inclusiv către destinații turistice din Europa și Africa de Nord.
Directorul general al companiei, Bogdan Costaș, a explicat că majorarea tarifelor este determinată de evoluția prețului la kerosen, însă a subliniat că pasagerii care au cumpărat deja bilete nu vor fi afectați de eventuale creșteri ulterioare.
În același timp, compania a solicitat sprijin financiar suplimentar din partea Guvernului pentru a acoperi problemele de lichiditate și datoriile restante, avertizând că întârzierile la plată și penalitățile aferente ar putea afecta stabilitatea financiară și procesul de restructurare în derulare.
sursa: puterea