„Ștefureac a mai copt o ghindă” — cam așa a sunat una dintre ironiile venite din zona PSD după apariția sondajului INSCOP în care PNL depășește PSD pentru prima dată în ultimii șase ani. Formula e colorată, ușor bășcălioasă și foarte românească: atunci când nu-ți convine sondajul, nu discuți întâi cifrele, metoda sau marja de eroare, ci dai cu ghinda în autor.
CUPRINS
- AUR rămâne pe primul loc, cu 38,2%, PNL urcă la 20,3%, PSD coboară la 17,5%, USR este la 10%, iar UDMR la 5%.
- Și atunci întrebarea finală merită pusă fără menajamente:
Barometrul Informat.ro – INSCOP Research, realizat între 11 și 14 mai 2026, indică o mutare importantă pe scena politică:
AUR rămâne pe primul loc, cu 38,2%, PNL urcă la 20,3%, PSD coboară la 17,5%, USR este la 10%, iar UDMR la 5%.
Sorin Grindeanu a respins sondajul, spunând că nu-l interesează și că asemenea măsurători sunt simple „fotografii de moment”.
A invocat vechi sondaje ratate, în care diverși candidați erau umflați artificial înainte de alegeri.
Argumentul politic este previzibil: dacă PNL urcă după căderea Guvernului Bolojan, atunci PSD poate fi citit ca partidul care a plătit electoral nota moțiunii. Iar asta doare.
Remus Ștefureac a răspuns spunând că INSCOP a fost criticat și altădată, inclusiv de lideri PNL sau USR, pentru estimări care ulterior s-au confirmat.
A dat ca exemplu scorul lui Nicolae Ciucă din 2024 și estimările privind alegeri locale din București.
Mesajul lui este simplu: dacă toți se supără, pe rând, înseamnă că institutul nu servește o singură tabără.
Interesant este contrastul cu un sondaj CURS publicat aproape în aceeași perioadă.
Acolo, AUR avea 32%, PSD 24%, PNL 20%, USR 10%, UDMR 5%. Diferența-cheie nu e la PNL, unde cele două sondaje se întâlnesc aproape perfect: 20,3% INSCOP, 20% CURS. Diferența mare e la PSD și AUR. La INSCOP, PSD cade la 17,5%. La CURS, PSD stă confortabil la 24%. AUR, invers: 38,2% la INSCOP, 32% la CURS.
Aici începe partea gustoasă.
Pentru că nu mai discutăm doar despre metodologie, eșantion, interviuri telefonice sau față în față și marje de eroare.
Discutăm despre piața sondajelor de casă, acele cercetări politice plătite uneori cu 40.000–50.000 de euro bucata, în care cifrele pot deveni nu termometru, ci armă psihologică.
Și atunci întrebarea finală merită pusă fără menajamente:
ale cui ghinde sunt mai coapte? Ale lui Ștefureac, care vede PSD sub PNL, sau ale CURS, unde PSD rămâne rotund, frumos și bine rumenit la 24%?
Fiindcă în politica românească sondajul nu mai este doar măsurătoare.
Este mesaj.
Este presiune.
Este invitație la negociere.
Este sperietoare.
Și, deseori, ”ghinda” aruncată în public spune mai multe despre veverița care a plătit-o decât despre pădurea reală.
sursa: puterea