Ministrul grec Akis Skertsos a introdus conceptul de „paradox al prosperității”: pe măsură ce nivelul de trai crește, oamenii au mai puțini copii, îi fac mai târziu și investesc mai mult în cariera și în calitatea vieții lor. Este o schimbare de mentalitate structurală, nu e doar o criză temporară.
Skertsos, care coordonează politicile guvernamentale elene, a vorbit despre asta la cel de-al 11-lea Forum Economic de la Delphi, centrat pe îmbătrânirea populației ca pe una dintre cele mai mari amenințări la adresa economiilor moderne.
„Este o schimbare profundă de mentalitate”, a remarcat el, subliniind că generațiile de astăzi operează cu criterii diferite față de cele din trecut.
De la 1 la 10 la 1 la 2
Gravitatea problemei a fost surprinsă și de Tomasz Koźluk , senior economist la OCDE. După cum a menționat acesta, raportul dintre persoanele în vârstă și populația activă s-a schimbat dramatic: de la 1 la 10 în anii 1960, a ajuns acum la 1 la 3, iar în deceniile următoare se așteaptă să ajungă la 1 la 2.
Aceasta este o schimbare cu consecințe profunde: creșterea presiunii asupra pensiilor și a costurilor de sănătate, deficit de forță de muncă, dar și incertitudinea cu privire la productivitate.
„Îmbătrânirea este previzibilă, dar adesea reacționăm prea lent”, a remarcat el, subliniind că tehnologia – și în special inteligența artificială – poate acționa ca parte a soluției.
Un stat al bunăstării pentru o populație care nu mai există
De asemenea, Arnstein Aassve, profesor de demografie la Universitatea Bocconi, a vorbit despre un „șoc al realității”. Statul bunăstării a fost conceput pentru o structură demografică complet diferită, care nu mai există, a explicat el.
„Nu ne putem întoarce în trecut – trebuie să construim politici pentru viitor”, a subliniat el, precizând că acestea trebuie regândite pe baza unor noi obiective: fie menținerea populației, fie stimularea creșterii prin productivitate și reforme.
De asemenea, el a făcut referire în special la generația tânără, care este semnificativ mai redusă ca număr, ceea ce afectează economia.
Un raport al BERD arată că îmbătrânirea populației a început deja să frâneze creșterea economică în unele state și că în Europa emergentă scăderea ponderii persoanelor de vârstă activă este prognozată să reducă anual creșterea PIB-ului pe cap de locuitor cu o medie de aproape 0,4 puncte procentuale între 2024 și 2050.
Prin „Europa emergentă” BERD se referă în general la țările baltice, cele din Balcani și Europa de Est, inclusiv România.
„Chiar și astăzi, demografia erodează creșterea nivelului de trai și va reprezenta un vânt potrivnic pentru creșterea PIB-ului în viitor”, a declarat pentru Reuters Beata Javorcik, directorul economic al BERD.
Ea a avertizat de asemenea că națiunile post-comuniste „îmbătrânesc înainte de a se îmbogăți”, vârsta mediană ajungând la 37 de ani într-un moment în care PIB-ul mediu pe cap de locuitor este de 10.000 de dolari.
BERD spune că alegătorii tineri trebuie să înțeleagă schimbările demografice
Raportul indică o serie de factori care determină scăderea ratei natalității – de la schimbări ale normelor sociale până la diminuarea câștigurilor profesionale ale femeilor ca urmare a maternității.
Javorcik a mai avertizat că, deși aproape toate țările din aria BERD aplică unele stimulente pentru creșterea natalității, aceste măsuri nu au produs o schimbare semnificativă și durabilă în nicio țară.
Raportul mai notează că migrația la nivelul necesar pentru a contracara scăderea natalității nu este acceptabilă politic în majoritatea țărilor, iar cei mai mulți cetățeni sunt „ambivalenți” în privința creșterii utilizării inteligenței artificiale (AI) pentru îmbunătățirea productivității.
Principalul instrument, a spus Javorcik, este ca oamenii să muncească mai mult timp – ceea ce ar necesita și un anumit nivel de recalificare și, posibil, modificări ale schemelor de pensii.
„Avem nevoie de o discuție matură cu alegătorii despre situația reală, pentru că oamenii tind de obicei să subestimeze importanța tendințelor demografice”, a spus ea.
„Trebuie să informăm, în special alegătorii tineri, deoarece ei sunt cei care vor duce povara schemelor de pensii bazate pe principiul solidarității între generații”, a subliniat directoarea de la BERD.
sursa:60m