UPDATE, ora 15. Ministerul de Externe al Republicii Moldova informează că la mai multe secții de votare din Europa (inclusiv cea de la București) s-au primit alerte cu bombă. Acest scenariu a fost anticipat și este considerat “parte a asaltului Federației Ruse asupra procesului electoral din Republica Moldova”.
Este vorba de secțiile de la Bruxelles (Belgia), Roma, Genova (Italia), București (România), Ashville (SUA) și Alicante (Spania). Este vorba de secții în care votul este mai ales unul pro-european, la o oră la care se prezintă la urne oamenii mai tineri. Totuși, procesul de votare a fost întrerupt numai la Genova.
“Instituțiile statului s-au pregătit pentru acest scenariu, am stabilit proceduri clare și cooperăm cu partenerii noștri din alte state pentru ca procesul electoral să nu aibă de suferit. Rugăm toți cetățenii să asculte recomandările autorităților, informațiile oficiale și să continuăm votul cinstit”, se mai arată în comunicatul MAE moldovean.
Până la ora 15, au votat în total peste un milion de moldoveni, dintre care 45 de mii în Italia, 21 de mii în Germania și 18 mii în România. Pe teritoriul Republicii Moldova, prezența la urne este de 31%, iar la Chișinău de 36%. Ritmul votării este unul ridicat, cu mari șanse de a depăși o prezență de 50% până la ora 21.
UPDATE, ora 13. Serviciul de Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC) al Republicii Moldova informează că a blocat un val de atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale. Au vizat în special platforma Comisiei Electorale (CEC.md), sistemele guvernamentale de servicii de cloud, precum și unele stații de la secțiile de vot din diaspora. Unul dintre atacuri a fost orchestrat simultan din mai multe țări, cu peste 16 milioane de sesiuni generate, conceput pentru a simula trafic real și pentru a infecta bazele de date.
Pentru a limita efectele, STISC a fost nevoit să blocheze host.md, ceea ce a dus la restricționarea temporară a aproximativ 4.000 de site-uri.
Toate atacurile au fost detectate și neutralizate în timp real de către STISC, fără a afecta disponibilitatea sau integritatea serviciilor electorale. La ora 13, prezența la urne a ajuns la 26%.
UPDATE, ora 12. Prezența la urne, la ora 12, este de 586 de mii de alegători (20%), dintre care 60 de mii în afara țării. Doar 9.300 de moldoveni au votat la secțiile din România, mai puțin de jumătate față de cei care au mers la vot în Italia (22 de mii), până la această oră. Pe total, prezența la urne este una bună, comparabilă cu cea de la alegerile prezidențiale din toamnă.
Prezența, în timp real:
UPDATE, ora 10. Până la ora 10, au votat, în total, 9,35% din cetățeni, majoritatea cu vârste cuprinse între 56-65 de ani și o pondere aproape egală între femei și bărbați. Au fost raportate deja zeci de cazuri de încălcări ale procedurii – Misiunea de Observare Promo-LEX transmite că, la deschiderea secțiilor de votare, unele secții NU au respectat procedura de sigilare a urnelor, fie fiind sigilate prea devreme, fie nu s-a respectat numărul minim de sigilii. Totodată, au fost observate încălcări ale secretului votului, inclusiv fotografierea buletinelor și amplasarea defectuoasă a cabinelor. Alte abateri au inclus votarea cu acte neconforme (buletine expirate) sau doar pe baza unor copii digitale, precum și transportarea organizată a alegătorilor din regiunea transnistreană.
Știrea inițială:
Urnele s-au deschis la ora 7 și peste trei milioane de moldoveni, din Moldova și din restul țărilor lumii, sunt așteptați să voteze până la 21, pe ora locală în fiecare țară în care se votează. Campania electorală a fost marcată de atacuri hibride (dezinformări care au urmărit să stârnească panica – de exemplu zvonuri privind iminența unei invazii europene, după ce trupele NATO ar fi fost masate în România) dar și de excluderea din alegeri a unor partide filoruse care au primit finanțare pe care nu o puteau justifica.
Principalele două blocuri politice sunt PAS (Partidul Acțiune și Solidaritate, fondat de Maia Sandu) și “Blocul Patrioților”, o alianță a socialiștilor și comuniștilor, dominată de foștii președinți, Vladimir Voronin (2001-2009) și Igor Dodon (2016-2020).
PAS este la guvernare din 2021 și, deși a obținut invitarea aderării Moldovei la Uniunea Europeană, gestionarea crizei economice generate de invazia rusă din Ucraina, precum și acțiunile permanente de stradă ale forțelor filoruse i-au erodat încrederea. Potrivit unui sondaj realizat în septembrie de iData, PAS ar putea obține peste 33% din voturi, fiind depășit la câteva sutimi de alianța filorusă “Blocul Patrioților”. Dar niciuna dintre cele două formațiuni nu poate face singură majoritatea parlamentară, așa că aceasta va fi cel mai probabil decisă de alte două partide mai mici – “Alternativa”, partidul lui Ion Ceban, primarul Chișinăului, cotat cu aproape 10% din intențiile de vot, și “Partidul Nostru” (7,5% în sodaje), al lui Renato Usatîi, un politician populist, extrem de controversat, care s-a ascuns o perioadă la Moscova. Ceban se declară proeuropean, dar el are interdicție de intrare în România și în spațiul Schengen, “din considerente de siguranță națională”.
Dar sondajul iData, publicat cu patru zile înainte de alegeri, arată că aproape 27% dintre cetățenii Moldovei sunt nehotărâți, așa că o răsturnare de situație nu este exclusă.
Un alt sondaj, publicat în această săptămână de IPP, arată că dintre cei deciși să voteze 49% ar urma să aleagă PAS, doar 24% Blocul Patriotic (filorus), iar Partidul Nostru (Usatîi) și Blocul Alternativ (Ceban) ar obține 7-8% din voturi.
Pragul electoral mare (5% pentru partide și 7% pentru alianțe) face probabilă redistribuirea a cel puțin 10% din voturi, în condițiile în care pe liste sunt 23 de concurenți (partide, alianțe și independenți) la un parlament cu un număr total de 101 locuri. Șapte formațiuni au fost descalificate de Comisia Electorală Centrală, în special din cauza finanțărilor cu fonduri din afara țării a campaniei electorale.
Este de așteptat ca votul din diaspora să conteze într-o proporție de circa 15%, la alegerile prezidențiale de anul trecut un record de peste 300 de mii de moldoveni exprimându-și votul în afara țării.
Știre, în curs de actualizare…
Sursa: biziday