Ceea ce s-a negociat cu adevărat nu a fost atât alocarea a 5% din PIB, cât mai ales termenul până la care aliații SUA pot face acest pas, în condițiile în care Spania și alte țări au considerat că nu alocă atât de mult fără fie o creștere de fiscalitate, fie tăieri de la educație sau sănătate.
Duminică s-a ajuns la un acord pentru 2035 (zece ani), dar multe dintre țările europene vor accelera oricum alocările militare, din cauza pericolului reprezentat de Rusia. Propunerea secretarului general al alianței, Mark Rutte, prevede ca cel puțin 3,5% din PIB-ul național să fie alocat pentru cheltuieli militare propriu-zise, iar 1,5% poate fi alocat pentru apărare cibernetică sau infrastructură strategică, inclusiv civilă, dar care este folosită și în scop militar.
Săptămâna trecută, prim-ministrul Pedro Sanchez a cerut, printr-o scrisoare adresată secretarului general al NATO, ca Spania să fie scutită de alocarea a 5% din PIB pentru apărare, deoarece acest lucru ar majora taxele și ar reduce investițiile pentru tranziția verde. Deși a fost criticată în repetate rânduri de Donald Trump, Spania a primit totuși o derogare de la această regulă, fiind țara europeană cu cele mai mici riscuri de securitate, dar care participă totuși la acțiuni pentru apărarea celorlalte state.
De asemenea, SUA, care alocă 3,4% din PIB pentru apărare, nu își va majora bugetele militare, deoarece este principalul furnizor de securitate pentru toate celelalte state membre.
Summitul NATO de la Haga începe mâine și durează două zile, fiind considerat unul istoric. Deși termenii acordului au fost deja negociați, pe lângă creșterea semnificativă a cheltuielilor de apărare, ceea ce este așteptat este o clarificare a implicării SUA în apărarea Europei. Anterior, Donald Trump și alți oficiali americani au sugerat că o parte a trupelor și activelor militare americane din UE ar putea fi retrase sau relocate, pentru că America dorește să se concentreze pe Asia și amenințarea reprezentată de China.
sursa: biziday