Președintele iranian propune o nouă viziune de cooperare între statele islamice, dar cât de fezabilă este această idee? Cu granițe volatile și relații interstatale frecvent tensionate, cum ar putea un astfel de proiect să fie implementat eficient? Controlul frontierelor într-un asemenea context nu este doar o problemă de logistică, ci una de securitate națională, cooperare politică și încredere reciprocă.
La doar câteva luni după o victorie surprinzătoare în alegerile prezidențiale din Iran, Masoud Pezeshkian aduce în prim-plan o idee ambițioasă: crearea unui spațiu Schengen pentru țările islamice. Această propunere, prezentată în timpul primei sale vizite oficiale în Irak, își propune să faciliteze circulația între statele musulmane și să contracareze sancțiunile occidentale, un subiect fierbinte pe agenda internațională.
Un răspuns la sancțiuni
Contextul este unul plin de provocări pentru Iran, care se confruntă cu noi sancțiuni din partea SUA și aliaților săi, de această dată pentru presupusele livrări de rachete către Rusia. În acest peisaj tensionat, propunerea lui Pezeshkian vine ca un răspuns strategic la izolarea internațională, sugerând că unitatea dintre națiunile islamice ar putea oferi un scut împotriva presiunilor externe.
Ecou în regiune
Deși ideea pare a avea rădăcini adânci în retorica politică regională, ea nu este noutate absolută. Recent, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a vorbit despre necesitatea unei cooperări militare între țările islamice, o idee asemănătoare cu cea a unui NATO islamic. Totuși, complexitatea relațiilor din Orientul Mijlociu, adesea marcate de tensiuni și divergențe, ridică semne de întrebare cu privire la viabilitatea unui Schengen islamic.
Dialog și diplomație
În timpul vizitei în Irak, Pezeshkian a încercat să sublinieze alianța emergentă între Iran și statul vecin, evidențiind o schimbare de paradigmă de la conflictul sângeros de la sfârșitul secolului trecut. Conversațiile sale la Bagdad, atât cu liderii politici irakieni cât și cu reprezentanții comunităților șiite, au punctat ideea sprijinirii unității în fața adversităților externe.
Provocările interne și perspectivele reformei
La nivel intern, Pezeshkian, care se identifică cu curentul reformatorilor, se confruntă cu provocări semnificative. Chiar dacă rahbar-ul Ali Khamenei îi permite anumite inițiative reformatoare, structura politică a Iranului limitează adesea ambițiile președintelui. Compoziția guvernului său, echilibrată între conservatori și reformatori, reflectă aceste tensiuni și sugerează o abordare prudentă a schimbării.
Un drum incert