Preşedintele rus Vladimir Putin, în vizită în Azerbaidjan, şi-a oferit luni ajutorul în vederea semnării unui acord de pace cu Armenia, care îi reproşează Moscovei că a abandonat-o în conflictul său cu Baku, informează AFP, relatează Agerpres. Această vizită efectuată de Vladimir Putin apare în contextul în care forțele armate ucrainene au efectuat o incursiune de Kursk.
“Dacă am putea face ceva pentru ca un acord de pace să fie semnat între Azerbaidjan şi Armenia, am fi foarte fericiţi”, a declarat Putin într-o alocuţiune comună cu omologul său azer Ilham Aliev, după întrevederea lor.
„Dacă putem face ceva pentru a facilita semnarea unui acord de pace între Azerbaidjan și Armenia, pentru a ajunge la o delimitare sau demarcare a frontierei și pentru a rezolva problemele logistice și economice, așa cum s-a discutat anterior în mai multe ocazii, suntem mai mult decât dispuși să ajutăm. După ce mă voi întoarce din vizita mea în Azerbaidjan, îl voi contacta pe prim-ministrul Nikol Pashinyan și îl voi informa cu privire la rezultatul discuțiilor noastre”, a spus Putin.
Cele două ţări rivale din Caucaz s-au confruntat în mai multe războaie
În septembrie 2023, Baku a recucerit enclava muntoasă Karabah în faţa separatiştilor armeni care o controlau de decenii.
Estimând că Moscova a eşuat în a o proteja, Armenia caută de atunci să îşi aprofundeze relaţiile cu ţările occidentale, însă deocamdată fără a o rupe definitiv cu Rusia, aliatul său tradiţional.
La finalul întrevederii sale cu Putin, Aliev a afirmat la rândul său că securitatea în regiune depinde de cooperarea între Azerbaidjan şi Rusia.
“Noua situaţie (începând din septembrie anul trecut) deschide noi perspective pentru stabilirea unei păci durabile în Caucazul de Sud”, a continuat el.
Potrivit Kremlinului, această vizită este ocazia pentru cei doi lideri să abordeze “probleme referitoare la dezvoltarea relaţiilor de parteneriat strategic”, precum şi “probleme internaţionale şi regionale de actualitate”.
Precedenta deplasare a lui Vladimir Putin în Azerbaidjan a avut loc în septembrie 2018. Această ţară este un partener apropiat al Rusiei, dar şi al Turciei, şi un important furnizor de energie pentru ţările occidentale.
În timpul vizitei lui Vladimir Putin în Azerbaidjan au fost semnate șase documente
În timpul vizitei președintelui rus Vladimir Putin la Baku, Rusia și Azerbaidjan au semnat șase documente – trei acorduri și trei memorandumuri – și au adoptat o declarație comună. Ceremonia de semnare a avut loc la reședința liderului azer, Zagulba. Pe lângă declarația comună, au fost semnate acorduri interguvernamentale – privind cooperarea în domeniul siguranței alimentelor, cooperarea în sfera carantinei și protecția plantelor, cooperarea în domeniul asistenței medicale, educației medicale și științei, informează Rador Radio România.
De asemenea, au fost semnate memorandumuri de înțelegere – pe probleme legate de inspecția muncii, pe probleme de schimbări climatice, precum și între Fondul Rus de Investiții Directe și Agenția de Promovare a Exporturilor și Investițiilor din Azerbaidjan.
Incursiunea militară a Ucrainei în Kursk vizează crearea unei „zone tampon”, spune Zelenski
Incursiunea militară a Ucrainei în Kursk vizează crearea unei „zone tampon” pentru a preveni atacurile transfrontaliere ale forţelor Moscovei, a declarat duminică preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în contextul în care trupele sale au aruncat în aer al doilea pod în regiunea de frontieră cu Rusia, relatează CNN, scrie News.ro.
Forţele ucrainene avansează în Kursk pe fondul luptelor care au urmat declanşării operaţiunii lor militare surpriză în urmă cu aproape două săptămâni. Dar Ucraina rămâne, de asemenea, sub presiune în estul său ocupat, în timp ce forţele ruse avansează spre un centru militar cheie.
Ofensiva din Kursk a făcut ca Rusia să se lupte pentru a-şi consolida propriul teritoriu. Kievul pare să aibă mai multe obiective cu asaltul, de la ridicarea moralului după câteva luni toride la epuizarea resurselor Rusiei. Un consilier prezidenţial ucrainean a declarat că incursiunea urmăreşte să asigure un proces de negociere „echitabil”.
Pentru prima dată, Zelenski a vorbit duminică despre ambiţiile strategice ale operaţiunii, el afirmând: „Acum, sarcina noastră principală în cadrul operaţiunilor defensive globale este: să distrugem cât mai mult potenţial de război rusesc posibil şi să desfăşurăm acţiuni contraofensive maxime”.
Acestea includ „crearea unei zone tampon pe teritoriul agresorului”, a spus preşedintele în cel mai recent discurs al său. „Tot ceea ce provoacă pierderi armatei ruse, statului rus, complexului lor militar-industrial şi economiei lor contribuie la prevenirea extinderii războiului şi ne apropie de un sfârşit just al acestei agresiuni”, a declarat Zelenski.
Poziţia Kievului în Kursk este „din ce în ce mai puternică”, trupele consolidându-şi poziţiile, potrivit lui Zelenski. Kievul susţine că are sub control aproape 1 000 de kilometri pătraţi de teritoriu rusesc şi atât Rusia, cât şi Ucraina au îndemnat locuitorii să evacueze zonele în care au loc lupte grele.
Ca parte a eforturilor de a paraliza capacităţile logistice ale Moscovei şi de a întrerupe rutele de aprovizionare, forţele ucrainene au declarat, duminică, că au aruncat în aer un alt pod peste râul Seim în regiunea Kursk, cu „ atacuri aeriene de precizie”.
„Aviaţia Forţelor Aeriene continuă să priveze inamicul de capacităţile logistice cu lovituri aeriene de precizie, ceea ce afectează în mod semnificativ cursul operaţiunilor de luptă”, a declarat comandantul Forţelor Aeriene Ucrainene, Mykolaiv Oleshchuk, într-o postare pe reţelele de socializare care a inclus un videoclip care arată coloane de fum înghiţind părţi ale podului.
Atacul a avut loc la două zile după ce forţele ucrainene au distrus un prim pod peste Seim. Ministerul de Externe al Rusiei a declarat că Ucraina a folosit rachete occidentale pentru a efectua acel atac, care erau probabil HIMARS fabricate în SUA.
Forţele Kievului au preluat controlul asupra oraşului Sudzha săptămâna trecută şi au stabilit acolo un birou al comandantului militar, potrivit oficialilor militari ucraineni.
Duminică, forţele armate ucrainene au publicat un videoclip cu ceea ce au declarat a fi sisteme de aruncătoare de flăcări „Sivalka” „angajate în operaţiuni de luptă activă” în direcţia Kursk.
Rusia pare să fi redirecţionat câteva mii de soldaţi de la luptele de pe linia frontului din Ucraina ocupată pentru a soluţiona pierderea teritorială din Kursk. Iar locuitorii care au fugit din zonă din cauza luptelor au fost avertizaţi să nu se întoarcă.
„Situaţia operaţională pe teritoriul districtului nostru rămâne complicată. Unii cetăţeni nu renunţă la încercările lor de a se întoarce acasă, împiedicând astfel activitatea armatei noastre”, a declarat duminică şeful districtului Korenevsky din Kursk, Marina Degtyareva. „Întoarcerea în zonă până în prezent este imposibilă pentru rezidenţii locali şi uneori duce la tragedii teribile”.
Autorităţile îi vor anunţa pe locuitori când este sigur să se întoarcă, a adăugat ea. „Fac apel la toţi locuitorii din districtul Korenevsky, să fim răbdători şi să lăsăm armata noastră să se ocupe de inamic, să nu îi încurcăm pe apărătorii noştri”, a mai spus ea.
Sursa: stiripesurse.ro