• Sun. Jul 14th, 2024

Cancandb.ro

Stiri pe Bune!

NATO și telenovela mioritică din România: Cum și-a furat singur căciula ‘ostașul’ Ciucă și de ce se agită atât de tare Marcel Ciolacu (opinie)

Jun 28, 2024

Promotorii stabilității sunt la cuțite. De zile bune, liderii coaliției, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, nu reușesc să ajungă la un consens cu privire la data alegerilor prezidențiale. Liderul PSD a răbufnit astăzi, transmițând un mesaj extrem dur liberalilor de la Bruxelles: „Onoarea nu este numai pe panouri, este şi în discuţii”.

„Este evident că PNL doreşte să schimbe regulile jocului. Dacă decizia lor rămâne aceeaşi, nu are rost să facem o şedinţă a coaliţiei”, a spus premierul la Bruxelles.

„Eu am anunţat, cum era corect, pentru că nu există doar două partide care sunt competitori politici în România, PSD şi PNL, şi am anunţat un calendar în aşa fel încât toate partidele şi toţi liderii politici să îşi organizes alegerile în funcţie de acest calendar. Eu am propus atunci 1 septembrie, domnul Nicolae Ciucă a propus 15 septembrie. Acum, tot domnia sa a propus 29 septembrie. Am înţeles că acum se doreşte altă dată”, a mai spus Ciolacu.
„Abordarea mea de preşedinte al PSD este una foarte clară, dânşii nu şi-au ţinut cuvântul dat. Poate trebuie să înţelegem că onoarea nu este numai pe panouri, onoarea este şi în discuţiile în cadrul coaliţiei. Pe de altă parte, trebuie să înţelegem şi faptul că nu mai avem Miliţie, avem Poliţie, şi România s-a schimbat pe fond şi noi, politicienii, dacă dorim să fim respectaţi, trebuie să ne schimbăm şi noi”, a continuat Ciolacu, vizibil iritat de atitudinea liberalilor.

Ciolacu a spus că, în calitate de prim-ministru, „trebuie să aibă o abordare deschisă şi o discuţie cu toate partidele, dacă acest calendar anunţat anterior nu se ţine şi acest lucru îl va face”.

Dar cum au ajuns ca doi camarazi, care (se) jurau să lase orgoliile deoparte, să lupte cot la cot pentru stabilitatea României, să-și declare război? Cert este că pe micile ecrane din România rulează o telenovelă cu iz mioritic, iar dedesubturile rămân încă necunoscute. Și nu poți să nu te întrebi…

Cum a ajuns „NATO” să arunce în aer data alegerilor prezidențiale din România?

Dacă am realiza o analiză evenimențială, am observa că discuțiile din coaliție pe data alegerilor prezidențiale s-au intensificat după 9 iunie, când – coincidență sau nu – am asistat la suceala PNL cu privire la data alegerilor prezidențiale și la retragerea lui Klaus Iohannis din cursa pentru șefia NATO, respectiv nominalizarea lui Mark Rutte ca viitor președinte al Alianței.

Pe 12 martie, președintele Klaus Iohannis anunța într-o conferință de presă că va candida la șefia NATO. Anunțul a fost făcut în ziua în care s-au împlinit 25 de ani de la prima extindere a Alianței către țările din estul Europei și după ce liderii coaliției picaseră de acord asupra calendarului alegerilor din acest an, și anume comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare, pe 9 iunie, prezidențiale în septembrie și parlamentare în decembrie.

Anunțul făcut de Klaus Iohannis la vremea respectivă fusese făcut cu încălcarea cutumei, iar șansele lui erau destul de slabe. În momentul în care Klaus Iohannis și-a anunțat intenția de a prelua conducerea NATO, cel puţin 20 dintre cei 32 de membri ai NATO – printre care SUA, Marea Britanie, Franţa şi Germania – îşi anunţaseră sprijinul pentru Mark Rutte.
Dacă anunțul candidaturii la șefia NATO a fost făcut cu mare fast, retragerea sa din cursă a fost anunțată de Administrația Prezidențială câteva luni mai târziu (20 iunie) printr-un comunicat, după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) întrunit pentru alte probleme, cum s-ar spune „hodoronc-tronc”. Și nu poți să nu te întrebi: de ce și-a mai lansat-o atunci sau de ce și-a amânat decizia retragerii atât de mult?  Cert este că această „joacă de-a candidatul la șefia NATO” a lui Klaus Iohannis a aruncat în aer acordul liderilor coaliției cu privire la alegerile prezidențiale.
Cum și-a furat „ostașul” Ciucă singur căciula?

Dacă ne amintim, Marcel Ciolacu a condiționat comasarea alegerilor locale și europene de devansarea prezidențialelor, iar PNL s-a grăbit atunci să accepte, fiind cel mai probabil la curent cu intențiile președintelui Klaus Iohannis de a intra în cursa pentru șefia NATO. Calculele liberalilor erau simple: Nicolae Ciucă, ajuns ca interimar în fotoliul de la Cotroceni, va avea șanse considerabil mai mari la alegerile prezidențiale din septembrie. Însă, planurile lui Klaus Iohannis pentru NATO au eșuat la pachet cu cele ale PNL-ului, care acum încearcă să dreagă busuiocul și să tragă de timp pentru a lucra la notorietatea „ostașului” Ciucă, care și-a furat singur căciula.

De ce se agită atât de tare Marcel Ciolacu?

În aceste zile vedem un Marcel Ciolacu tot mai agitat, care dă ultimatumuri și care se grăbește să organizeze prezidențialele în septembrie. De ce? Cel mai probabil de frica lui Mircea Geoană. Mandatul acestuia de secretar general adjunct al NATO expiră în octombrie, iar câtă vreme deține funcția nu-și poate anunța candidatura la președinția României. A spus-o chiar Mircea Geoană: „Atâta vreme cât sunt la NATO, nu am cum să fac un astfel de anunţ şi nu este corect faţă de meseria şi jobul meu să fac un astfel de lucru”.

O candidatură a lui Mircea Geoană l-ar încurca foarte tare pe Marcel Ciolacu, care după eșecul candidatului comun la Primăria Capitalei încearcă cu disperare să intre în grațiile social-democraților pentru a evita „decapitarea”.

„Când doi se ceartă, al treilea câștigă”

…Vorba proverbului. Din războiul lui Marcel Ciolacu cu Nicolae Ciucă, Mircea Geoană iese cel mai învingător. Lăsând la o parte sondajele, o candidatură a lui Mircea Geoană va încurca cu mult planurile destul de optimiste pe care și le făcuseră liderii coaliției la începutul anului și cel mai important aspect este că secretarul general adjunct al NATO dă semne tot mai clare că este chiar hotărât să o facă, dovadă fiind declarația făcută astăzi.

„Cred că preşedintele României trebuie să fie deasupra partidelor, să lucreze cu partidele, evident, dar nu trebuie să aparţină, să depindă de vreun partid politic, pentru că, prin definiţie, trebuie să facă un rol de unificare a naţiunii, nu de reprezentare la vârful statului român a unui partid sau a altuia”, a declarat Mircea Geoană, astăzi, la Cluj.

Întrebat dacă a fost contactat de PSD sau de PNL pentru a candida din partea lor pentru alegerile prezidenţiale, Mircea Geoană a negat şi a spus că anul electoral 2024 este al independenţilor.

„Nu am astfel de conversaţii, ştiţi bine care este poziţia mea, cred că această conversaţie despre data alegerilor prezidenţiale este o discuţie care în spate are o altă problemă legată de candidaţii din cele două partide şi sper din toată inima ca cât mai curând să fie claritate asupra acestui subiect şi, din punctul meu de vedere, anul 2024 este anul independenţilor în politica românească şi sunt absolut hotărât să-mi păstrez această preferinţă”, a precizat Mircea Geoană.
sursa: stiripesurse.ro

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *