Nu a fost nevoie să se aştepte mult pentru apariţia următorului pas purtând o mască falsă anti-UDMR, fiind însă în realitate un pas antimaghiar. Un grup de 15 deputaţi naţional-liberali – completaţi cu un social-democrat – intenţionează să scoată UDMR şi din legislativ. Anularea pragului de acces în vigoare, 7%, respectiv a limitei alternative – conform căreia candidaţii care obţin cel puţin 20% din voturi în cel puţin 4 judeţe, ce le permite accesul – a avut drept scop evident anularea reprezentării parlamentare a partidului maghiar. Acest pas este şocant chiar şi în cazul în care nu este susţinut de conducerea celor două partide. Comitetul executiv al PNL a propus respingerea proiectului de lege şi retragerea propunerii.
Este periculoasă şi calitatea de precedent a iniţiativei.
În timp ce, în Serbia, partidele minoritare cum ar fi Uniunea Maghiară din Vojvodina nu trebuie să obţină nici măcar pragul de 3% pentru a fi în parlament, deputaţii partidelor de guvernământ din România caută soluţii privind excluderea maghiarilor. Klaus Iohannis, decorat de către germani pentru presupusele sale merite privind atitudinea faţă de minorităţi nu a considerat important să spună vreun cuvânt pe marginea iniţiativei.
Pentru cele două partide ale noii coaliţii guvernamentale de la Bucureşti fără UDMR nu există de acum înainte un obiectiv mai important decât a desfăşura campania la nivel maxim, a găsi strategia cea mai potrivită pentru obţinerea voturilor, la fel şi candidatul cel mai potrivit pentru alegerile prezidenţiale. În cazul în care până la sfârşitul anului nu se întrevede o îmbunătăţire în rândul naţional-liberalilor, există toate şansele ca partidul să considere că este mai avantajos să treci în opoziţie, adică să-i laşi cu buza umflată pe social-democraţii care au dat premierul. O asemenea situaţie ar putea conduce la o guvernare minoritară până la următoarele alegeri din toamnă şi ar putea să pună din nou UDMR în rândul puterii executive.
După toate semnele, şeful guvernului, Marcel Ciolacu, a şi demarat pregătirile pentru poziţia prezidenţială însoţită în România de importante drepturi constituţionale.
Liderul social-democrat a anunţat “politica economică patriotică” şi încearcă să apară în faţa opiniei publice drept un “fiu al poporului”, în contradicţie clară cu Iohannis care este considerat un arogant. Naţional-liberalii, partenerii de coaliţie, caută febril un posibil urmaş al lui Iohannis. Nu este întâmplător că zilele acestea a demisionat din funcţie şi directorul SRI, Eduard Hellvig, cel care întărea anterior rândurile PNL. Fostul şef al SRI a ţinut încâ în octombrie anul trecut la Cluj un discurs cu nuanţă de campanie. A afirmat între altele că popularizarea idealului naţional constituie datoria fiecărei generaţii şi a vorbit pe lângă altele şi despre “patriotismul pro-occidental”. Potrivit unui sondaj anterior, majoritatea celor din România aşteaptă din partea conducerii de la Bucureşti mai degrabă o politică suveranistă, dar şi susţinerea aderării la UE. Declaraţiile lui Ciolacu în calitate de premier, dar şi accentele din discursurile anterioare ale lui Hellvig se alătură acestor aşteptări sociale.
În politica română patriotismul s-a transformat în antimaghiarism printr-un adaos banal. Acesta din urmă este deja rodat, nici nu cere un curaj mai deosebit, nu poate provoca probleme la Bruxelles sau la Washington. Cartea maghiară a apărut deja în campania din România. Întrebarea este doar cine şi de câte ori le va împărţi până la sfârşitul anului 2024.
sursa:stiripesurse
