Vorbele marelui scriitor Ion Luca Caragiale par în acest context că sunt rostite chiar în zilele noastre. Într-o scrisoare intitulată „1907 – din primăvară până-n toamnă”, scriitorul descria perfect bătălia pentru funcții: „Șoptesc, discută, și perorează și isbucnesc și pun lumea la cale, – gîndind la… persoane; vorbind de… persoane; aplaudînd sau condamnînd… persoane”, spunea Caragiale.
- Citește și: Brancardierul acuzat de ucidere din culpă a fost ELIBERAT: magistrații au luat o nouă măsură
Redăm mai jos întreg pasajul la care facem referie: „În cluburi sumptuoase, unde se aruncă pe o carte arenda unui vast domeniu; în cabinete particulare, unde un mic souper fin se plătește cu prețul cîtorva chile de mălaiu; în berării populare, unde meschini impiegați asvîrl într’o seară la chef leafa-le pe o săptămînă; în cîrciumi de mahala, unde se strîng hăitașii electorali să se cinstească cu tulburel nou prefăcut din vechiu; – pe căile publice – la colțul bulevardului, sub splendoarea lampelor electrice, sau la răspîntia depărtată, sub licărirea unui felinar afumat; în tramvaiu, pe jos, în muscal cu cauciuc; în vagon-lits, în clasa a doua or atreia; – dela spuma oligarchiei pînă la drojdia clientelei – toți roiesc și forfotesc…
Șoptesc, discută, și perorează și isbucnesc și pun lumea la cale, – gîndind la… persoane; vorbind de… persoane; aplaudînd sau condamnînd… persoane; expulsînd sau decorînd… persoane; exaltînd sau calomniind… persoane!
Persoane și iar persoane! Firește, sistema trebue să fie consecuentă.
Aci, lumea e a persoanelor, nu persoanele sunt ale lumii…
Aci sunt slujbe pentru slujbași, nu slujbași pentru slujbe; bisericii pentru popi și paracliseri, nu paracliseri și popi pentru biserici; gîște pentru hahami, nu hahami pentru gîște; catedre pentru profesori, nu profesori pentru catedre…
Aci e, înfine o patrie pentru patrioți, nu patrioți pentru o patrie…”
sursa:stiripesurse