Recomandarea unui specialist român în lupta contra COVID-19. O invenţie veche de un secol ar putea salva mii de vieţi

Read Time:5 Minute, 15 Second

O invenţie distinsă cu premiul Nobel în urmă cu un secol ar putea să salveze un număr important de vieţi. Aceasta este opinia unui specialist în sănătate publică, profesor la o renumită universitate americană.

Profesor universitar la Iowa University, în SUA, dar şi la Universitatea Babeş Bolyai Cluj, unde este şi director al departamentului de sănătate publică şi cercetător, Răzvan Cherecheş a vorbit despre pandemia de Covid-19, despre greşelile şi lucrurile făcute bine de autorităţile române, despre alternativele care există şi despre posibilele tratamente. Totul în cadrul unui interviu acordat pentru „Adevărul”. Adevărul: Ne aflăm într-o perioadă dificilă pe plan mondial, într-un interval în care sistemele de sănătate din toate ţările sunt greu puse la încercare. Dacă e să priviţi în ansamblu, cât de bine şi-a făcut România temele în lupta cu aceast nou coronavirus? Răzvan Cherecheş: În general, autorităţile au răspuns bine şi s-au luat măsurile care se impuneau. Au existat însă şi unele greşeli.

La ce vă referiţi?
România a fost cumva luată pe nepregătite de ceea ce se întâmplă, iar din această cauză s-a confruntat şi se confruntă cu unele probleme. Pe 22 ianuarie, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat toate statele că epidemia din China se va extinde. România ar fi trebuit să acţioneze atunci şi să comande echipament medical, ventilatoare, măşti, dezinfectant şi medicamente, plus să le facă instructaj medicilor. Nu a făcut asta, guvernanţii şi opoziţia au fost preocupaţi doar să se ciondănească pe tema alegerilor anticipate şi nu numai. Recent, oficialii chinezi au criticat faptul că în Italia s-a mers pe varianta ca în cazul bolnavilor asimptomatici sau celor afectaţi de o formă blândă a bolii tratementul să fie făcut la domiciliu. Aşa s-ar răspândit mai uşor noul coronavirus, au explicat specialiştii chinezi. La rândul lor, autorităţile române au anunţat că în cazul în care numărul pacienţilor cu Covid-19 va creşte, cazurile mai uşoare vor fi tratate la domiciliu. Credeţi că s-a luat decizia potrivită? Eu cred că e o decizie bună. Sigur, chinezii au un sistem diferit, e un mixt între democraţie şi totalitarism, iar ei au luat deciziile care au fost mai potrivite pentru ei. În Europa, în ţări ca Italia, Spania sau chiar România, e greu să iei asemenea măsuri. Sigur că au existat greşeli în felul care s-a abordat problema, atât în Italia, cât şi în alte ţări. Însă decizia de a trata la domiciliu cazurile mai puţin grave este una bună. Aici, autorităţile române au luat decizia potrivită. Asta înseamnă că bolnavii sunt izolaţi şi că nu mai intră în contact cu persoanele sănătoase, iar astfel se limitează transmiterea bolii.

Abordarea suedeză

Există şi ţări, ca de exemplu Suedia, care au abordat altfel problema şi au decis să ia măsuri mai puţin stricte, bazându-se pe imunizarea în grup. În ce măsură vi se pare inspirată această abordare? În Suedia s-a hotărât ca doar bătrânii să se autoizoleze, iar măsurile pentru populaţia activă au fost mai puţin stricte. Asta şi pentru că suedezii, prin felul lor de a fi, sunt mult mai puţin activi pe plan social, sunt cu totul altfel decât italienii sau românii. În Suedia, bătrânii sunt oricum mult mai izolaţi. Ei nu se vizitează ca şi noi, nu ies împreună, sunt mai distanţi, aşa că bătrânii lor sunt din start cumva în siguranţă. S-a tot dezbătut despre cât de periculos e virusul SARS-CoV-2, iar părerile sunt şi aici împărţite. Cât de mare este riscul pentru populaţia activă cu media de vârstă undeva între 40 şi 45 de ani? Se poate vorbi de o problemă în cazul pacienţilor care suferă de diabet, boli pulmonare, hipertensiune şi boli cardiovasculare şi pentru cei în vârstă. Da, pot muri şi cei tineri şi sănătoşi, au existat astfel de cazuri, dar probabilitatea ca un om de 45 de ani să moară din cauza noului coronavirus e mai mică decât cea de a fi lovit şi ucis de un fulger.

O invenţie distinsă cu premiul Nobel ar putea salva multe vieţi

La fel de mult s-a discutat şi despre apariţia unui vaccin sau măcar a unor tratamente eficiace în cazul Covid-19. Ce soluţii credeţi că ar putea fi eficiente până atunci? O soluţie o reprezintă imunizarea pasivă – recoltarea de sânge de la cei care s-au vindecat de infecţia cu coronavirus şi prelevarea de ser cu anticorpi din sângele lor. Acest ser poate fi apoi injectat celor la risc sau in situaţie critică, pentru a-i ajuta în lupta împotriva virusului. E o metodă veche, dinainte de apariţia vaccinelor. Acum peste 100 de ani, Emil von Behring a primit premiul Nobel pentru această invenţie. Ultima dată când s-a folosit această imunizare pasivă a fost acum 5-6 ani, când a fost epidemia de Ebola în Africa vest-centrală. Rezultatele au fost bune per ansamblu, deşi inconstante. Au fost însă salvaţi mulţi oameni. Acum, cred că imunizarea pasivă este o soluţie care să ne scoată mai repede din case. Ar fi nevoie şi de alte câteva măsuri: o testare masivă, luarea în evidenţă a celor care s-au vindecat de Covid-19, donarea voluntară de sânge din partea lor, prelevare ser cu anticorpi, injectare la cazurile grave şi populaţia la risc Dar un vaccin când credeţi că va apărea? Vom avea în mod sigur un vaccin undeva într-un an, poate chiar mai repede. Până atunci există câteva scheme de tratament, unele relativ eficiente. Cine va găsi vaccinul se va îmbogăţi, asta cu siguranţă. Şi o întrebare care cred că stă pe buzele multora: până când credeţi că vom mai sta izolaţi? Răspunsul este simplu: cel mai devreme până în iulie 2020. Centrul de Inovaţie în Sănătate a prezentat trei modele în care cel mai optimist este cel cu vârful în luna mai. Vârf însemnând că atâta cât a trecut de la mijlocul lunii martie până în mijlocul lunii mai, atâta va trebui să treacă din mijlocul lunii mai şi până în iunie ca să se termine curba. Deci până în iulie, cel mai devreme, vom continua să stăm închişi. Partea mai puţin pozitivă este că dacă se relaxează prea repede izolarea, riscăm ulterior să vină valul 2 în toamnă şi să ne prindă şi semestrul 1 al anului următor în continuare izolaţi.