România a fost cumva luată pe nepregătite de ceea ce se întâmplă, iar din această cauză s-a confruntat şi se confruntă cu unele probleme. Pe 22 ianuarie, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat toate statele că epidemia din China se va extinde. România ar fi trebuit să acţioneze atunci şi să comande echipament medical, ventilatoare, măşti, dezinfectant şi medicamente, plus să le facă instructaj medicilor. Nu a făcut asta, guvernanţii şi opoziţia au fost preocupaţi doar să se ciondănească pe tema alegerilor anticipate şi nu numai. Recent, oficialii chinezi au criticat faptul că în Italia s-a mers pe varianta ca în cazul bolnavilor asimptomatici sau celor afectaţi de o formă blândă a bolii tratementul să fie făcut la domiciliu. Aşa s-ar răspândit mai uşor noul coronavirus, au explicat specialiştii chinezi. La rândul lor, autorităţile române au anunţat că în cazul în care numărul pacienţilor cu Covid-19 va creşte, cazurile mai uşoare vor fi tratate la domiciliu. Credeţi că s-a luat decizia potrivită? Eu cred că e o decizie bună. Sigur, chinezii au un sistem diferit, e un mixt între democraţie şi totalitarism, iar ei au luat deciziile care au fost mai potrivite pentru ei. În Europa, în ţări ca Italia, Spania sau chiar România, e greu să iei asemenea măsuri. Sigur că au existat greşeli în felul care s-a abordat problema, atât în Italia, cât şi în alte ţări. Însă decizia de a trata la domiciliu cazurile mai puţin grave este una bună. Aici, autorităţile române au luat decizia potrivită. Asta înseamnă că bolnavii sunt izolaţi şi că nu mai intră în contact cu persoanele sănătoase, iar astfel se limitează transmiterea bolii.
La fel de mult s-a discutat şi despre apariţia unui vaccin sau măcar a unor tratamente eficiace în cazul Covid-19. Ce soluţii credeţi că ar putea fi eficiente până atunci? O soluţie o reprezintă imunizarea pasivă – recoltarea de sânge de la cei care s-au vindecat de infecţia cu coronavirus şi prelevarea de ser cu anticorpi din sângele lor. Acest ser poate fi apoi injectat celor la risc sau in situaţie critică, pentru a-i ajuta în lupta împotriva virusului. E o metodă veche, dinainte de apariţia vaccinelor. Acum peste 100 de ani, Emil von Behring a primit premiul Nobel pentru această invenţie. Ultima dată când s-a folosit această imunizare pasivă a fost acum 5-6 ani, când a fost epidemia de Ebola în Africa vest-centrală. Rezultatele au fost bune per ansamblu, deşi inconstante. Au fost însă salvaţi mulţi oameni. Acum, cred că imunizarea pasivă este o soluţie care să ne scoată mai repede din case. Ar fi nevoie şi de alte câteva măsuri: o testare masivă, luarea în evidenţă a celor care s-au vindecat de Covid-19, donarea voluntară de sânge din partea lor, prelevare ser cu anticorpi, injectare la cazurile grave şi populaţia la risc Dar un vaccin când credeţi că va apărea? Vom avea în mod sigur un vaccin undeva într-un an, poate chiar mai repede. Până atunci există câteva scheme de tratament, unele relativ eficiente. Cine va găsi vaccinul se va îmbogăţi, asta cu siguranţă. Şi o întrebare care cred că stă pe buzele multora: până când credeţi că vom mai sta izolaţi? Răspunsul este simplu: cel mai devreme până în iulie 2020. Centrul de Inovaţie în Sănătate a prezentat trei modele în care cel mai optimist este cel cu vârful în luna mai. Vârf însemnând că atâta cât a trecut de la mijlocul lunii martie până în mijlocul lunii mai, atâta va trebui să treacă din mijlocul lunii mai şi până în iunie ca să se termine curba. Deci până în iulie, cel mai devreme, vom continua să stăm închişi. Partea mai puţin pozitivă este că dacă se relaxează prea repede izolarea, riscăm ulterior să vină valul 2 în toamnă şi să ne prindă şi semestrul 1 al anului următor în continuare izolaţi.