Astfel a răspuns Prof. Dr. Veronica Lazăr, Profesor de Microbiologie – Imunologie la Facultatea de Biologie, într-un interviu pentru alistmagazine.ro, la întrebarea “Considerați că sunt lucruri care nu s-au făcut încă în încetinirea răspândirii bolii la noi?”. De asemenea, Prof. Dr. Veronica Lazăr a dorit să menționeze, în cadrul interviului, niște lucruri nefăcute… în ultimele decenii. În afara faptului că sistemul de sănătate a fost continuu subfinanțat, ca și educația și cercetarea.
“Astfel că acum nu avem resurse materiale suficiente, dar nici resurse umane pregătite pentru astfel de situații – de ex., acum s-au achiziționat aparate pentru metodă genetică de diagnostic prin RT-PCR pentru toate județele (aparate existente până acum doar în clinicile universitare), dar nu va avea cine să lucreze cu ele, cel puțîn la început; cunosc un caz concret, un șef de laborator de Spital Județean care caută cu disperare un laborator cu experiență, unde să trimită o persoană pentru o perioadă de instruire/training; a trimis 5 cereri către spitalele mari de boli infecțioase din București și nu a primit niciun răspuns… toată lumea este copleșită…”.
De asemenea, Prof. Dr. Veronica Lazăr a mai adăugat că s-a făcut o greșeală uriașă: “Respectiv niciunul dintre guvernele care s-au succedat nu a înțeles și deci nu a luat măsuri concrete și eficiente de redresare a Institutului Cantacuzino și acum se va vedea cât de important este să avem un institut național de producție de vaccinuri – institut strategic, important pentru siguranța națională; vaccinurile vor fi produse de alte țări, dar care îl vor livra preferențial, eșalonat și oare la ce preț?”.
Metodele folosite de chinezi pentru combaterea pandemiei
Prof. Dr. Veronica Lazăr a vorbit și despre cât de plauzibilă e apariția unui tratament pentru coronavirus pe termen scurt. Domnia sa a subliniat că există deja o serie de terapii, mai vechi, dar și moderne, verificate.
“În afară de medicamentele antivirale și simptomatice (care combat febra, tusea, inflamația etc.), în China/Wuhan s-au folosit: seroterapie cu anticorpi specifici, protectori; se administrează plasmă recoltată (sau ser) de la cei trecuți prin boală și vindecați (metodă folosită și anterior); poate fi folosită doar pe scară mică, pentru cazuri grave; în timp, va crește însă numărul potențialilor donatori; anticorpii vor determina seroneutralizarea virionilor (formă infecțioasă a virusului, aflată în afară celulelor) prin cuplarea anticorpilor cu spiculele inserate în anvelopa virală; astfel virusul este ,,neutralizat,, și nu se mai poate lega/absorbi la receptorii de virus ai celulelor sensibile ale gazdei; iar aceste particule virale învelite în anticorpi specifici activează mecanisme imunologice de îndepărtare a complexelor imune formate (fagocitoză imună, citotoxicitatea celulară anticorpo-dependentă); administrarea de anticorpi monoclonali cu specificitate față de receptorul pentru interleukină 6/IL-6, citokină de tip proinflamtor produsă de macrofagele activate și responsabilă în mare parte de evoluția severă, necontrolată a infecției; acești anticorpi monoclonali, antagoniști ai receptorului pentru IL-6 au efect imunosupresor și produsul (aprobat de FDA încă din 2017 pentru tratarea unor maladii cronice – inflamatorii și autoimune) a fost folosit în China și este folosit acum în Italia pentru tratarea formelor severe de COVID-19, greu de controlat terapeutic; vaccinarea – companii din mai multe țări au anunțat că lucrează intens pentru obținerea de vaccinuri anti-COVID 19; verificările vor fi gata în perioada vară – toamnă!”, a conchis profesorul de Microbiologie – Imunologie.