La un an de la preluarea guvernării de către Ilie Bolojan, România nu a înregistrat niciun trimestru de creștere economică, potrivit celor mai recente date Eurostat. Executivul a moștenit o economie aflată printre campioanele Uniunii, dar a ajuns cu ea la coada clasamentului: în trimestrul al doilea din 2026, PIB-ul s-a contractat cu 2% față de aceeași perioadă a anului trecut. România rămâne astfel, alături de Irlanda, singurul stat din UE cu economie în scădere.
Bilanțul economic al primului an de guvernare a lui Ilie Bolojan
Datele publicate de Eurostat conturează un bilanț dur pentru primul an de mandat al lui Ilie Bolojan. În cele patru trimestre de când a preluat frâiele guvernării, executivul nu a reușit să bifeze niciun trimestru de creștere economică: două pe minus și două pe stagnare.
Traseul este ușor de urmărit. În trimestrul al treilea din 2025, imediat după instalarea noului guvern, PIB-ul a stagnat față de trimestrul precedent. În ultimele trei luni ale anului, economia a coborât cu 1,9%.
Declinul a continuat și în 2026, cu o scădere de 0,1% în primul trimestru și o nouă stagnare în al doilea. Practic, de la preluarea mandatului, economia nu a mai urcat în niciun interval analizat.
România, pe minus alături de Irlanda
Raportat la anul trecut, tabloul este la fel de sumbru. Pe seria ajustată sezonier, economia României s-a contractat cu 2% în trimestrul al doilea din 2026 față de aceeași perioadă din 2025.
Este a doua cea mai mare scădere din Uniune, după Irlanda, care a raportat un minus de 5,6%. În același interval, PIB-ul întregii Uniuni Europene a crescut cu 1,2%, iar zona euro a avansat cu 1%.
Astfel, în timp ce restul blocului comunitar a mers pe creștere, doar România și Irlanda au închis trimestrul pe roșu.
Economia moștenită de Bolojan era printre campioanele UE
Contrastul cu perioada de dinainte de mandatul Bolojan scoate și mai clar în evidență schimbarea de direcție. În trimestrul al treilea din 2024, PIB-ul avea o creștere de 0,3% pe serie ajustată sezonier, iar economia a urcat la +0,8% în trimestrul patru.
În primul trimestru din 2025 indicele s-a menținut la +0,7%, pentru ca în trimestrul al doilea să sară până la 2,1%. Evoluția a culminat cu o creștere trimestrială de 1,2% în T2 2025, a doua cea mai mare din UE, la egalitate cu Croația și după Danemarca.
Cu alte cuvinte, Bolojan a preluat o economie aflată printre cele mai performante din Uniune, exact în punctul de vârf al creșterii.
Austeritatea nu a readus economia pe creștere
Rezultatele apar în condițiile în care guvernul a justificat măsurile dure prin nevoia reducerii deficitului bugetar. De la instalarea executivului au urmat majorări de taxe, creșterea TVA și restrângeri de cheltuieli.
Aceste măsuri nu au dus însă la revenirea economiei pe creștere. Dimpotrivă, România a intrat în a doua jumătate a lui 2026 cu un PIB mai mic decât în urmă cu un an și cu o economie care a stagnat în cel mai recent trimestru analizat.
Nici comparația de la un trimestru la altul nu ajută mandatul actual. Economia UE a accelerat cu 0,5% în T2, după un avans de 0,1% în T1, iar România nu a reușit să intre pe creștere tocmai când blocul comunitar apăsa pedala de accelerație.
Bugetul mizat pe creștere, sub mandatul care a adus scăderea
Când a fost adoptat bugetul pentru 2026, guvernul condus de Bolojan și-a construit calculele pe o economie în expansiune. „PIB-ul de la care am plecat este de 2.045,2 miliarde de lei, cu o creștere economică prognozată de 1%, o inflație de 6,5% pentru anul 2026”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, după adoptarea cu întârziere a bugetului.
Datele publicate ulterior de Institutul Național de Statistică arată exact opusul. PIB-ul a scăzut cu 0,8% în prima jumătate a anului pe serie brută, iar pe serie ajustată sezonier declinul a ajuns la 1,6%.
În paralel, inflația a urcat la 8,2% în iulie, peste nivelul de 6,5% estimat la construcția bugetului, prețurile au crescut, iar puterea de cumpărare a scăzut.
sursa: puterea