Susținerea pe care USR i-a arătat-o lui Ilie Bolojan s-a lovit de primele reproșuri publice venite dinspre partid. Claudiu Năsui a criticat creșterile de taxe decise de premierul interimar și tăierile aplicate la educație. Fostul ministru al Economiei susține că actualul președinte al PNL putea evita demiterea prin moțiune de cenzură dacă accepta o parte din condițiile AUR.
Năsui îi reproșează lui Bolojan creșterile de taxe și politicile socialiste
Fostul ministru al Economiei a vorbit pentru Mediafax, despre bilanțul guvernării încheiate prin moțiune de cenzură. Punctul lui de plecare este o etichetă politică: discursul lui Ilie Bolojan ar fi fost liberal, dar deciziile luate în fruntea Executivului, nu.
Claudiu Năsui a enumerat măsurile care, în opinia sa, contrazic acel discurs: naționalizarea unui combinat de îngrășăminte chimice, preluarea a 70% din banii din pilonul 2 și pilonul 3, majorarea taxelor și creșterea birocrației. Un liberal nu ar face niciuna dintre ele, a punctat el, salutând refuzul președintelui.
Mai mult, el consideră că cel mai puternic moment al mandatului a fost irosit. Un premier proaspăt învestit ar avea trei luni în care nimeni nu îl poate atinge și în care nimeni nu îi poate reproșa lucrurile care merg prost. În loc să folosească acel capital politic pentru reformă, fostul premier l-ar fi cheltuit pe creșteri de taxe, adică ar fi pus și mai multă mâncare într-o cămară plină de șobolani, în comparația folosită de el.
„Să crești taxele înseamnă să dai mai mulți bani aceluiași sistem”, a declarat Claudiu Năsui.
Deficitul a scăzut din taxe, nu din cheltuieli tăiate
Referitor la reducerea deficitului cu care se laudă fostul Executiv, fostul ministru acceptă cifra, dar respinge mecanismul. Veniturile ar fi crescut mai mult decât cheltuielile, iar cheltuielile statului au rămas la fel per total. Ele trebuiau reduse, spune el, în loc să fie majorate veniturile.
Ba mai mult, Năsui reproșează direcția tăierilor. Reducerile de cheltuieli au existat și el le sprijină, însă nu dacă se opresc la bursele studenților. Adică s-a tăiat masiv la educație, în timp ce schemele de ajutor de stat pentru marile corporații, subvențiile către companiile de stat și programele PNDL sau Anghel Saligny ar fi primit bani în plus.
Explicația ține, în viziunea lui, de o lipsă asumată: ca să schimbi o țară, ai nevoie de viziune, curaj și putere politică. Putere politică a avut, curaj poate a avut, dar viziunea ar fi lipsit. Năsui a povestit că l-a cunoscut pe Bolojan chiar la negocieri și că l-a văzut de la început hotărât pe creșterile de taxe, sfătuit de pseudo-economiști care ar consilia România de 36 de ani.
„Viziunea a fost să meargă în continuare în aceeași direcție”, a punctat fostul ministru al Economiei.
Năsui susține că Bolojan putea bloca moțiunea de cenzură cu două concesii
Mai mult, Claudiu Năsui susține că Ilie Bolojan putea evita demiterea executivului său. Acesta susține că AUR a pus trei condiții pentru a nu vota moțiunea de cenzură: reducerea Parlamentului la 300 de aleși, oprirea finanțării partidelor de la buget și alegerea primarilor în două tururi. Prima ar fi fost ușor de îndeplinit, pentru că fusese promisă și de Bolojan, iar proiectul cel mai avansat trecut de Senat le aparține lui Năsui și Cristinei Prună.
Referitor la celelalte două, liderul USR admite că nici PNL, nici propriul partid nu le susțin în practică: toată lumea are interesul să ia bani de la stat, iar primarii în două tururi sunt sprijiniți de USR doar în teorie, în timp ce Bolojan a respins clar varianta. Chiar și așa, ambele ar fi fost prețuri mici.
Așa că fostul premier ar fi putut merge la o discuție cu George Simion și accepta două cereri din trei, ceea ce l-ar fi pus pe liderul AUR în șah. Refuzul se explică, în opinia lui Năsui, prin interesul partidelor pentru sinecuri, pentru cei 465 de parlamentari și pentru banii de la buget.
„Era un preț acceptabil de plătit”, a afirmat liderul USR.
Criticile vin după ce Bolojan a fost numit „conducătorul de facto” al USR
Reproșurile ies în evidență tocmai pentru că USR s-a remarcat prin apropierea de Ilie Bolojan și prin susținerea deciziilor sale. Atât de vizibilă a fost apropierea, încât liderul PSD a folosit-o public împotriva conducerii USR.
Sorin Grindeanu a descris ironic, în iulie, poziția lui Dominic Fritz în fruntea partidului: autoritatea reală nu i-ar mai aparține președintelui USR, ci liderului PNL. Așa că, atunci când vrea să afle ce se întâmplă în USR, președintele PSD spune că nu îl mai caută pe Fritz.
„Bolojan e conducătorul de facto, deci nu trebuie să-l sun și pe Fritz”, a declarat liderul PSD la Digi24.
Pe de altă parte, aceeași apropiere a devenit muniție în interiorul PNL, împotriva propriului președinte. Președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, a criticat formula de numire a lui Bolojan în fruntea partidului.
„USR-izarea PNL nu este o simplă acuzație, e un proces”, a scris Thuma pe Facebook.
sursa: puterea