Legea salarizării intră în linie dreaptă. În urma publicării proiectului, astăzi, la Parlament, sunt deja sindicatele. Partidele vor lua decizia de susțineri, marți, la Palatul Cotroceni.
Ministerul Muncii a publicat, vineri după-amiază, proiectul noii legi privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Proiectul a generat nemulțumiri, anticipate de ministrul interimar Dragoș Pîslaru, la ieșirea de la Palatul Cotroceni. Vicepremierul Oana Gheorghiu vorbește chiar despre sabotaj și acuză PSD-ul, cu alte cuvinte, că ”dă și fuge”. Florin Manole, care a deținut portofoliul de la Muncă, vizat direct de Oana Gheorghiu, a oferit pentru DCNews o reacție. În același timp, sindicatele susțin că acest proiect ar fi de natură a bifa un jalon din PNRR, fără a rezolva problemele salariale ale românilor, ba chiar le-ar adânci.
Legea salarizării, principalele prevederi:
- intră în vigoare în decembrie 2026
- salariul de referință rămâne 4100 de lei și în 2027, dar, din 2028, valoarea ar putea fi majorată anual.
- gărzile de urgență din sănătate, efectuate în afara programului normal, vor fi plătite cu tariful orar aferent salariului de bază.
- gărzile de urgență efectuate în zilele de repaus săptămânal și de sărbătoare legală vor fi remunerate cu un tarif cu 20% mai mare decât tariful orar al salariului de bază.
- gărzile de monitorizare vor fi plătite la 75% din tariful gărzilor de urgență, iar medicii chemați de acasă pentru urgențe vor primi 40% din tariful orar al salariului de bază pentru perioada în care asigură garda la domiciliu.
- în educație, profesorii care predau simultan la mai multe clase, vor beneficia de sporuri cuprinse între 5% și 15% din salariul de bază, iar personalul didactic din localități izolate și din învățământul special va putea primi sporuri de până la 15%.
- în administrația publică, personalul contractual va putea primi un spor de 5% pentru condiții grele de muncă și de până la 15% pentru activitatea desfășurată în zone izolate.
- pentru personalul din instituțiile finanțate integral din venituri proprii sunt prevăzute sporuri de până la 20% pentru activități privind siguranța navigației, siguranța feroviară, rutieră și aeronautică, precum și posibilitatea acordării unui spor de performanță de până la 20% din salariul de bază.
- în sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, sunt introduși coeficienți suplimentari pentru personalul care desfășoară activități cu grad ridicat de risc, unele majorări putând ajunge până la 70%, în funcție de misiunile îndeplinite.
Legea salarizării unitare este jalon în PNRR, dar sindicatele o resping categoric, pe motiv că adâncește inechitățile din sistemul bugetar.
Astăzi, la Palatul Parlamentului au avut loc – și continuă – consultările cu sindicatele: la ora 09:00, au avut loc consultările cu reprezentanții federațiilor sindicale din învățământ, iar la ora 11:00 va avea loc cu sindicatele din cultură.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a și anunțat, la ieșirea de la Palatul Cotroceni, că sindicatele au cerut peste posibilitățile bugetare ale statului:
”Ministerul Muncii, împreună cu echipa Băncii Mondiale, a derulat 14 sesiuni de consultare, cu peste 30 de ore de întâlniri cu instituțiile și cu sindicatele. Ca urmare a acestui exercițiu, am constatat că solicitările din partea sectorului public și ale sindicatelor au fost în valoare de peste 20 de miliarde de lei. În mod evident, pe structura actuală de angajament ale României fiscal-bugetare, lucrul acesta nu poate fi rezolvat. Am plecat de la acel acord politic de 8 miliarde. Între timp am avut discuții cu Ministerul de Finanțe, cu Comisia Europeană pentru a explora care este valoarea maximală pe care ar putea să-l aibă acest proiect, astfel încât jalonul să fie îndeplinit, și în același timp România să aibă resursele pentru a putea susține parcursul fiscal-bugetar
Valoarea care este derivată și din forma, chiar renegociată a PNRR pe acest jalon 420, este de 7,3% din PIB, deci, practic acesta e pragul, 7,3% de creștere masă salarii, care înseamnă 12,1 miliarde de lei. Aceasta este valoarea maximală” a spus ministrul interimar al Muncii.
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu, a declarat, la B1TV: „Credeți că n-ar vrea cineva să dea bani acum mai mulți, ca să îi meargă să fie un politician bun? Sigur că e cel mai simplu. Dar dacă ești un politician responsabil, le spui oamenilor adevărul. Nu-i minți, nu-i păcălești, nu le spui că le dai bani și după aia nu ai de unde să-i dai. (…) Nu o să putem face niciodată și nici PSD, și nici nimeni, oricât de bine intenționat ar fi, o Lege a salarizării care să-i mulțumească pe toți pentru că statul român are un buget redus”.
Acuzații de sabotaj: Înțeleg că în politică așa se face
Mai mult, aceasta a vorbit despre sabotaj: ”Sabotăm jaloanele și fondurile europene, deci sabotăm procesul, după care arătăm vinovatul care a stat, a rămas pe loc în ultimile luni, deși tu nu ți-ai făcut treaba niște ani. Și o să arate cu degetul pe cine a încercat să muncească și să facă treabă. După cum văd că se poartă discuțiile, este foarte posibil. Dar eu cred, totuși, că și oamenii din PSD sunt oameni care își doresc binele acestei țări, care nu vor sub nicio formă să pierdem banii și care folosesc acest narativ o vreme, că suntem în politică și în politică înțeleg că așa se face. Mie mi-e încă greu să mă obișnuiesc”.
”Două aspecte: doamna Gheorghiu, PSD a făcut 95% legea, reforma în salarizare, sau bloca reformele? Hotărâți-vă, vă contraziceți, disonanța cognitivă e o problema serioasă. Despre anvelopa de 12 miliarde “negociată” de Pîslaru cu Comisia, doamna Gheorghiu vorbește fără să stie. Fie poate citi Legea Bugetului, ca să afle în iulie ce e în lege din martie: 8 miliarde. Dacă cititul e greu, să îi intrebe pe Pîslaru și Nazare, o să o poată ajuta să înțeleagă” a spus fostul ministru al Muncii, Florin Manole, în replică pentru Oana Gheorghiu, precizând că bugetul prevede pentru 2026 cheltuieli de 166 mld., iar pentru 2027 – 174 mld.
Proiectul urmează acum să fie analizat în interiorul celor patru partide semnatare ale acordului politic. Se pare că marți va fi o discuție în acest sens, la Palatul Cotroceni, când se va stabili dacă există consens pentru ca proiectul să meargă, mai departe, în Parlament.sursa:dcnews