Mesajul transmis de Donald Trump liderului de la Kremlin seamănă cu echivalentul diplomatic al unui „mă plictisești, potolește-te!”. Formularea pare oarecum blândă.
CUPRINS
- Lavrov voia o Americă mai „obiectivă”
- Trump, în registrul „Vladimir, ajunge”
- Ucraina din 2026 arată altfel decât Ucraina din 2022
- Imperiul petrolului caută benzină
- Ucraina a învățat unde doare
- După cuvinte trebuie să vină prețul
Contextul o face mult mai apăsată:
Ucraina lovește rafinării, paralizează transportul maritim rusesc și împinge o mare putere petrolieră să caute benzină prin India.
Putin ar face bine să asculte recomandarea înainte ca ea să vină însoțită de instrumente mai convingătoare.
Lavrov voia o Americă mai „obiectivă”
Serghei Lavrov se plângea, în urmă cu câteva săptămâni, că Statele Unite renunță la rolul de „mediator obiectiv” și trec la intensificarea presiunii prin sancțiuni. Declarația apare chiar în versiunea publicată de Ministerul rus de Externe.
Tradus din limba diplomației ruse, „mediator obiectiv” înseamnă un arbitru care convinge Ucraina să accepte revendicările Kremlinului și evită să deranjeze Rusia cu sancțiuni, arme sau întrebări neplăcute.
Moscova se declară pregătită pentru negocieri, însă păstrează aceeași condiție maximalistă:
Ucraina să cedeze inclusiv teritoriile din Donbas pe care armata rusă a eșuat să le cucerească.
Cu alte cuvinte, Putin se oferă generos să oprească războiul dacă primește la masa negocierilor ceea ce armata lui n-a reușit să obțină pe front.
Trump, în registrul „Vladimir, ajunge”
Răspunsul lui Donald Trump a venit într-un interviu pentru Fox News. Președintele american a spus că îi transmite constant liderului rus același lucru:
„Vladimir, a venit timpul să te oprești. A venit timpul ca acest război să se încheie.”
Trump crede că Putin ar fi pregătit pentru un acord și că pacea ar putea veni „curând”.
A adăugat și formula sa preferată: „Este nevoie de doi pentru tango”. Fragmentul declarației a fost publicat pe 15 iulie.
Mesajul reprezintă mai puțin o demonstrație de forță și mai mult expresia exasperării.
Trump privește războiul ca pe o afacere absurd de lungă, costisitoare și lipsită de randament.
Putin îi consumă timpul, îi contrazice promisiunile și transformă fiecare tentativă de negociere într-o nouă rundă de bombardamente.
Rusia se plângea că America se retrage din rolul de mediator. Trump îi răspunde că este încă suficient de prezent pentru a-i cere agresorului să se oprească.
Ucraina din 2026 arată altfel decât Ucraina din 2022
Putin ar face o greșeală uriașă dacă ar trata declarația americană drept simplă agitație mediatică.
Între timp, războiul s-a schimbat.
Ucraina a devenit una dintre cele mai experimentate armate din lume în folosirea dronelor, selectarea țintelor și combinarea atacurilor asupra infrastructurii militare, energetice și logistice.
Kievul dispune acum de mijloace prin care poate transfera o parte tot mai mare din costul războiului pe teritoriul Rusiei.
Operațiunile din Marea Azov sunt exemplul cel mai recent.
Comandantul ucrainean Robert Brovdi a anunțat că dronele au vizat 116 nave în nouă zile. Aici merită făcută o corecție importantă față de titlurile entuziaste: cele 116 nave au fost atacate, nu scufundate.
Scopul declarat a fost avarierea și imobilizarea lor, în special a vaselor care alimentează rețeaua rusească de transport al petrolului.
Efectul economic există deja: circulația prin Strâmtoarea Kerci și canalul Azov–Don a fost restricționată, iar imaginile din satelit analizate de Reuters arată o reducere puternică a traficului naval.
Reuters a documentat operațiunea și efectele sale logistice.
Ucraina susține și că drona navală Sargan-3000 a scufundat nava de patrulare „Izumrud”, operată de FSB, în apropierea coastei rusești a Mării Negre.
Nava fusese implicată în incidentul din Strâmtoarea Kerci din 2018, când Rusia a capturat trei vase ucrainene. Kremlinul a evitat deocamdată un răspuns detaliat.
Imperiul petrolului caută benzină
Lovitura cu adevărat dureroasă se vede în sectorul energetic.
Atacurile ucrainene au scos temporar din funcțiune aproape 40% din capacitatea de rafinare a Rusiei, potrivit surselor industriale citate de Reuters.
Rosneft, Gazprom Neft și Lukoil au început să caute benzină în India, țară care cumpăra până acum cantități uriașe de petrol brut rusesc.
Situația a fost relatată pe 15 iulie de Reuters.
Imaginea are ceva aproape didactic:
Rusia scoate petrol din pământ, îl exportă în India și încearcă apoi să cumpere înapoi benzină, deoarece propriile rafinării ard sau stau în reparații.
Producția de combustibil a coborât la aproximativ 65% din media sezonieră, iar guvernul rus a ajuns să acorde prioritate vehiculelor care aprovizionează marile lanțuri alimentare.
Autoritățile încearcă să evite blocarea distribuției și scumpirea alimentelor. Moscova a creat deja o structură specială pentru administrarea crizei.
Aceasta este exasperarea energetică a Rusiei:
războiul pornit pentru putere și influență începe să ajungă în rezervorul cetățeanului rus.
Ucraina a învățat unde doare
Kievul luptă acum pe trei fronturi simultan.
Pe linia de contact, armata ucraineană încearcă să consume unitățile rusești și să limiteze înaintarea.
În adâncimea teritoriului rus, dronele lovesc rafinării, depozite și instalații petrochimice.
Pe mare, operațiunile urmăresc navele, porturile și arterele comerciale care alimentează economia de război.
Această strategie nu produce automat victoria Ucrainei.
Produce însă costuri pe care Kremlinul le ascundea cu mult mai multă ușurință în primii ani ai invaziei.
Rusia rămâne o putere militară periculoasă, capabilă să lanseze atacuri masive asupra orașelor ucrainene.
Tocmai din acest motiv, avertismentele venite din statele baltice trebuie luate în serios.
Președinții Lituaniei și Letoniei au anunțat că informațiile disponibile indică posibile operațiuni rusești împotriva infrastructurii critice din țările NATO.
Lituania a întărit deja protecția unor obiective energetice și de transport.
Un Putin frustrat rămâne periculos.
Un Putin convins că Occidentul va evita orice reacție devine și mai periculos.
După cuvinte trebuie să vină prețul
„Vladimir, a venit timpul să te oprești” este o propoziție bună. Valoarea ei depinde de continuare.
Putin a auzit numeroase apeluri, avertismente și termene-limită.
Kremlinul se mișcă doar atunci când se modifică prețul războiului:
sancțiuni aplicate serios, pierderea veniturilor energetice, arme suficiente pentru Ucraina, informații militare și libertatea Kyivului de a lovi infrastructura care susține invazia.
Trump pare să-i transmită că răbdarea americană se apropie de capăt.
Ucraina îi demonstrează, între timp, că și răbdarea tehnologică produce rezultate: rafinărie cu rafinărie, navă cu navă, depozit cu depozit.
Putin ar face bine să se oprească.
Mesajul de astăzi a venit sub forma unei recomandări rostite aproape familiar.
Următorul ar putea veni pe o factură mult mai greu de ignorat.
sursa: puterea