Ministerul Muncii a cerut DIICOT să comunice temeiul legal al operațiunii prin care sute de persoane vulnerabile au fost evacuate și relocate din imobilele administrate de Viorel Pașca în Bihor, precum și documentele care au stat la baza intervenției din 30 iunie 2026. În răspuns, procurorii arată că persoanele identificate erau într-o „stare evidentă de vulnerabilitate”, prezumtiv persoane vătămate în dosar, și că nu mai putea fi tolerată adăpostirea lor în imobile în care se desfășurau, în fapt, servicii sociale și medico-sociale fără autorizațiile prevăzute de lege.
Schimbul de adrese are loc în contextul dosarului DIICOT privind așezămintele de la Dumbrava, unde Viorel Pașca a găzduit, timp de mai mulți ani, persoane fără adăpost, persoane vârstnice sau cu dizabilități. Procurorii îl acuză pe Pașca și pe apropiați ai acestuia de constituire a unui grup infracțional organizat și trafic de persoane, respectiv complicitate la trafic de persoane. Inculpații resping acuzațiile și susțin că au oferit sprijin unor oameni abandonați de stat și de familii.
Ministerul Muncii a cerut explicații despre „evacuarea forțată”
În adresa transmisă către DIICOT, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, solicită „o informare completă și riguroasă” privind măsurile dispuse la 30 iunie 2026, care au vizat „evacuarea și relocarea unui număr semnificativ de persoane vulnerabile”. Ministerul cere indicarea temeiului legal al operațiunii de „evacuare forțată” și relocare, precum și comunicarea documentelor, actelor administrative sau deciziilor care au stat la baza măsurilor adoptate.
Pîslaru a cerut, de asemenea, precizări privind cadrul de consultare și coordonare instituțională anterior și pe parcursul operațiunii, inclusiv dacă au existat consultări cu reprezentanți ai Ministerului Muncii sau ai instituțiilor aflate în subordine. În mod particular, ministerul a solicitat copii ale celor două solicitări oficiale ale DIICOT către ANPDPD, din 26 și 30 iunie 2026, precum și eventualele răspunsuri primite.
O altă întrebare adresată de Ministerul Muncii vizează dacă DIICOT le-a cerut expres unor reprezentanți ai ministerului sau ai instituțiilor subordonate „să nu notifice conducerea MMFTSS” cu privire la întâlniri, corespondențe sau informări legate de operațiune.
Ministerul a transmis DIICOT că are în vedere prezentarea publică a documentelor referitoare la operațiune, invocând solicitări de informații publice, și a cerut procurorilor să comunice eventuale obiecții dacă publicarea unor documente ar putea afecta o procedură în curs sau un interes protejat de lege.
DIICOT: persoanele erau vulnerabile, iar relocarea era necesară
În răspunsul transmis Ministerului Muncii, DIICOT arată că, în timpul perchezițiilor domiciliare din 30 iunie, desfășurate în județul Bihor, a fost identificat „un număr semnificativ de persoane aflate într-o stare evidentă de vulnerabilitate”, considerate prezumtiv persoane vătămate în cauza penală. Procurorii invocă amploarea activităților, numărul mare de persoane identificate, faptul că unele erau diagnosticate cu dizabilități psihice sau fizice, precum și situația constatată la fața locului.
DIICOT susține că a fost necesară adoptarea rapidă a unor măsuri de protecție, „în interesul superior al persoanelor vulnerabile”, pentru înlăturarea oricărui risc la adresa integrității și siguranței acestora. Procurorii spun că au solicitat instituțiilor competente luarea măsurilor necesare pentru trierea, evaluarea, identificarea și relocarea de urgență a persoanelor aflate în stare de vulnerabilitate.
Potrivit DIICOT, probele administrate au confirmat o situație „cunoscută la nivel guvernamental”: persoana fizică în imobilele căreia erau găzduite persoanele vulnerabile desfășura, în fapt, activități specifice furnizării de servicii sociale și medico-sociale, fără acreditările și autorizațiile prevăzute de lege.
„În aceste condiții nu mai putea fi tolerată adăpostirea persoanelor vulnerabile de către această persoană, fiind necesară extragerea acestora din respectivele imobile și relocarea lor în cadrul unor servicii autorizate, cu respectarea drepturilor fundamentale și a interesului superior al fiecărei persoane”, se arată în răspunsul DIICOT.
Procurorii trimit Ministerul Muncii la Cabinetul premierului pentru actele relocării
DIICOT arată că măsurile de relocare, „în condiții de demnitate și siguranță”, trebuiau luate de autoritățile cu atribuții directe în protecția persoanelor cu dizabilități, în special Ministerul Muncii și Ministerul Sănătății, în baza Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.
În același timp, procurorii precizează că, pentru informații referitoare la deciziile, actele și temeiurile care au stat la baza relocării, Ministerul Muncii trebuie să se adreseze Cabinetului prim-ministrului.
DIICOT refuză comunicarea actelor din dosar
În ceea ce privește cererea Ministerului Muncii de comunicare a actelor și înscrisurilor din dosarul penal, DIICOT invocă dispozițiile Codului de procedură penală privind caracterul nepublic al urmăririi penale.
Procurorii arată că urmărirea penală are ca obiect strângerea probelor privind existența infracțiunilor, identificarea persoanelor care au săvârșit o infracțiune și stabilirea răspunderii penale, iar actele și informațiile din dosar pot fi comunicate doar în condițiile prevăzute de lege. DIICOT mai precizează că dreptul de acces la dosar aparține exclusiv părților și subiecților procesuali principali.
„Instituția dumneavoastră neavând nicio calitate procesuală în cauză nu poate formula o cerere de acces la actele dosarului, aceasta reprezentând o ingerință gravă și nepermisă în activitatea de urmărire penală”, se arată în răspunsul DIICOT.
DIICOT explică de ce a implicat ANPDPD
Procurorii mai arată că participarea reprezentanților altor autorități și instituții publice la efectuarea unor acte de urmărire penală este „o practică uzuală”, determinată de specificul fiecărei cauze, iar stabilirea instituțiilor implicate revine exclusiv procurorului de caz.
În cazul Dumbrava, DIICOT susține că activitățile vizau un număr foarte mare de persoane vulnerabile, în special persoane cu dizabilități, astfel că participarea instituțiilor competente în domeniul protecției acestora a fost considerată necesară pentru identificarea și aplicarea unor măsuri adecvate. Procurorii arată că instituția competentă pentru persoanele cu dizabilități este Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.
DIICOT transmite și o apreciere explicită pentru Alexandra Zară, președinta ANPDPD, menționând „profesionalismul și implicarea” acesteia în activitatea de relocare a persoanelor aflate în stare de vulnerabilitate. Procurorii descriu participarea acesteia ca „un bun exemplu de cooperare interinstituțională”.
Avertisment privind publicarea documentelor
Răspunsul DIICOT conține și un avertisment privind confidențialitatea. Procurorii arată că, având în vedere caracterul nepublic al urmăririi penale și necesitatea de a nu compromite activitățile investigative, tuturor reprezentanților instituțiilor participante li s-a pus în vedere obligația de a păstra confidențialitatea informațiilor comunicate și a activităților planificate.
DIICOT invocă art. 304 din Codul penal privind divulgarea fără drept a unor informații secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicității. Procurorii avertizează că publicarea, distribuirea sau difuzarea documentelor menționate în adresa Ministerului Muncii, ori a oricăror înscrisuri legate de dosarul penal nr. 3639/19/P/2025, ar putea afecta ancheta penală în curs.
Un schimb de adrese care arată tensiunea instituțională din cazul Dumbrava
Schimbul de documente dintre Ministerul Muncii și DIICOT scoate în evidență una dintre cele mai sensibile probleme ale cazului Dumbrava: cine a decis, în ce bază legală și cu ce coordonare interinstituțională relocarea a sute de persoane vulnerabile.
Ministerul Muncii cere clarificări privind temeiul „evacuării forțate”, documentele operațiunii, consultările prealabile și modul în care au fost implicați reprezentanți ai autorităților din domeniul protecției persoanelor cu dizabilități. DIICOT răspunde că intervenția a fost impusă de riscul pentru persoanele vulnerabile, că acestea trebuiau mutate în servicii autorizate și că Ministerul Muncii nu poate avea acces la actele dosarului penal.
Cazul rămâne deschis atât pe plan penal, cât și administrativ. Pe de o parte, DIICOT investighează acuzații de exploatare a unor persoane vulnerabile sub aparența unor activități umanitare. Pe de altă parte, autoritățile trebuie să explice cum au fost tolerate ani de zile aceste așezăminte neautorizate și cum a fost organizată relocarea de urgență a persoanelor găsite acolo.
Viorel Pașca și membrii familiei sale beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o hotărâre definitivă.
sursa: stiripesurse