Summitul NATO marchează unul dintre cele mai importante momente pentru viitorul alianței din ultimii zeci de ani. Dincolo de declarațiile oficiale și fotografiile de familie ale liderilor, miza este felul în care statele membre vor pune în practică deciziile luate în acest context internațional tot mai tensionat. Războiul din Ucraina, competiția globală dintre marile puteri, presiunile asupra bugetelor de apărare și nevoia unei industrii militare mai puternice obligă Alianța să își redefinească prioritățile.
În acest context, Tudor Curtifan, redactor-șef DefenseRomania, susține că summitul reprezintă începutul unei noi etape pentru NATO, „NATO 3.0”, un concept care presupune o redistribuire a responsabilităților între Statele Unite și Europa, fără ca relația transatlantică să fie slăbită. Analiza sa arată provocările majore care îi așteaptă pe aliați și explică de ce România trebuie să urmărească atent deciziile privind Flancul Estic, Marea Neagră și Republica Moldova.
Potrivit lui Tudor Curtifan, summitul nu trebuie privit doar ca o reuniune diplomatică. Ar trebui privit ca începutul unei transformări a Alianței.
„Da, e cu siguranță un moment important, un restart al conceptului și al modului în care NATO se organizează și modul în care se naște acest NATO 3.0. E un summit mai degrabă al tranziției către un nou concept, către o nouă ordine și o nouă arhitectură de securitate. Nu există un divorț între Statele Unite și Europa. Asta e foarte important de menționat: nu există un divorț între Statele Unite și Europa, ci o reafirmare și o reorganizare a responsabilităților”, a explicat Tudor Curtifan la B1 TV.
Analistul explică faptul că schimbarea nu înseamnă diminuarea angajamentului american față de Europa, e o împărțire diferită a responsabilităților, în condițiile în care statele europene sunt chemate să contribuie mai mult la propria securitate.
Declarațiile nu mai sunt suficiente. Implementarea va decide succesul
În opinia lui Tudor Curtifan, documentele adoptate la summit au importanță politică, însă adevărata valoare va fi dată de modul în care acestea vor fi aplicate.
„Va fi un mesaj politic de unitate, dar important, mult mai important decât mesajul politic și probabil chiar și decât declarația finală a summitului, care deja cu siguranță e redactată pentru că ea a fost negociată de ambasadorii statelor membre la NATO, va fi modul în care vor fi implementate aceste decizii. Adică modul în care s-au luat primele decizii la Haga anul trecut și modul în care se fac pași pentru consolidarea acelor decizii, inclusiv la Ankara. Aici mă refer la componenta de securitate militară, de cooperare, de industrie de apărare, pentru că prima oară, din ce am înțeles, pe declarația finală se va vorbi inclusiv de producere comună de drone”, susține analistul.
Tudor Curtifan consideră că modelul de securitate construit după încheierea Războiului Rece și după prăbușirea Uniunii Sovietice nu mai răspunde realităților actuale.
„Dar, repet, e foarte important ca aceste decizii să fie implementate pentru a putea crea acest cadru al unei noi Alianțe sau a unei vechi Alianțe de apărare, a celei mai puternice Alianțe defensive de apărare, dar într-un nou format, în acest format NATO 3.0. Eu sunt total de acord cu ce spunea Mark Rutte. NATO 2.0 nu mai era sustenabil și când vorbim de NATO 2.0 vorbim de ultimii 30 de ani după prăbușirea Uniunii Sovietice, după terminarea Războiului Rece, odată cu o lume unipolară condusă de Statele Unite și o Europă care pur și simplu s-a culcat euforic pe umărul Americii în ceea ce privește propria securitate. Acest lucru nu mai e sustenabil și trebuie să se schimbe și mă bucur că se simte acest lucru și în interiorul statelor europene”, explică el.
Marea provocare pentru Europa: O singură voce într-o alianță cu interese diferite
Potrivit redactorului șef DefenseRomania, una dintre cele mai dificile provocări nu ține de lipsa banilor, ține de lipsa unei strategii comune.
„Provocarea va fi pentru europeni. Marea provocare va fi să acționeze unitar pe o singură voce. Aici a avut Europa de-a lungul timpului marile probleme”, spune Curtifan.
Întrebat care este cea mai mare provocare pentru coeziunea Alianței, Tudor Curtifan a răspuns că toate elementele aflate pe agenda summitului sunt importante.
„Cred că toate. Relația cu Statele Unite va fi gestionată. Sigur, probabil eu mă aștept ca Donald Trump să arunce câteva săgeți cu privire la războiul din Iran, la modul în care Europa nu a ajutat Statele Unite și așa mai departe. Vom vedea dacă vor fi mai accentuate sau nu, dar Statele Unite vor rămâne angajate în Europa, chiar dacă gradual prezența lor va fi scăzută. Dar important e că umbrela nucleară americană rămâne”, susține analistul.
Problemele din industria europeană de apărare
Curtifan atrage atenția că diferențele dintre marile state europene pot încetini dezvoltarea unei industrii comune.
„Cred că o altă provocare va fi modul în care va exista această coeziune între industriile de apărare europene. Și aici mă refer inclusiv la Germania și Franța, pentru că există nenumărate programe în care cele două state au puncte de vedere diferite. Există probleme politice în interiorul Uniunii Europene. Exact ceea ce menționam. Uniunea Europeană, Europa, nu a văzut niciodată lipsă de fonduri. Nu banii au fost problema, ci lipsa unei viziuni strategice comune. E normal să se întâmple asta într-un bloc cu atât de multe state și cu atât de multe interese diferite. Dar va trebui să se găsească o soluție, inclusiv în ceea ce privește majorarea bugetului pe Apărare”, susține redactorul șef DefenseRomania.
Analistul amintește că obiectivul privind alocarea a 2% din PIB pentru Apărare a fost atins foarte greu.
„Pentru că și aici e o problemă. Știm poziția Spaniei și așa mai departe. Lucrurile trebuie să se schimbe, pentru că după summitul din 2014 din Țara Galilor a fost nevoie de 11 ani pentru ca toate statele membre să atingă acel procent de 2% din PIB pentru Apărare. Lucru pe care nu Donald Trump l-a cerut, ci Barack Obama, înaintea lui Donald Trump, a cerut acest lucru, inclusiv Joe Biden când era vicepreședinte. Aici va trebui să accelerăm mult mai mult și să realizăm că nu a venit sfârșitul istoriei odată cu 1991, așa cum Europa a crezut, și că singura posibilitate pentru o descurajare credibilă e să acționăm acum până nu e prea târziu”, explică Tudor Curtifan.
În ceea ce privește interesele României, analistul consideră că întărirea Flancului Estic rămâne importantă, însă atenția trebuie îndreptată și spre alte două dosare strategice.
„Da, cred că în principal, pe lângă această componentă a întăririi Flancului Estic, care este esențială și care e de fiecare dată menționată, inclusiv reafirmarea Articolului 5 și aici nu cred că va exista niciun semn de întrebare, România va trebui foarte mult să se axeze pe Marea Neagră. Am văzut și din declarațiile președintelui Dan că se încearcă împingerea în declarația finală a Mării Negre. Eu am mai menționat și la voi, după summitul din 2023 de la Vilnius, când pentru prima oară Marea Neagră a fost menționată ca punct de interes sau punct strategic de securitate pentru NATO. Lucrurile au luat o altă întorsătură”, spune Curtifan.
Potrivit acestuia, România trebuie să insiste ca regiunea Mării Negre să rămână una dintre prioritățile alianței.
Avertisment privind Republica Moldova și Ucraina
Tudor Curtifan spune că securitatea Republicii Moldova depinde în mare măsură de evoluția războiului din Ucraina.
„Marea Neagră va fi esențială pe agenda României și va fi la fel de importantă poziția României pe Republica Moldova. Republica Moldova e poate principalul subiect de politică externă al României și trebuie trecută pe agenda discuțiilor interne pe care le va ridica România. Aceste două sunt componentele cele mai importante, desigur, odată cu întărirea Flancului Estic și Ucraina, pentru că Ucraina acționează astăzi ca un scut, dacă nu neapărat doar pentru Europa, sigur pentru Republica Moldova. Pentru că, căderea Ucrainei înseamnă implicit și căderea politică și chiar militară a Republicii Moldova”, susține el.
Summitul NATO deschide direcția unei transformări care, în opinia lui Tudor Curtifan, se va întinde pe mai mulți ani. Analistul spune că deciziile adoptate acum nu vor produce efecte imediate, însă vor pune bazele unei noi arhitecturi de securitate, atât în Europa, cât și în regiunea Indo-Pacific.
„Cred că este un summit de tranziție și nu cred că deciziile care vor fi luate astăzi vor influența peste noapte lucrurile, ci vor deschide ușa pentru următorii ani, pentru a genera această nouă arhitectură de securitate în Europa și nu numai în Europa, inclusiv în Indo-Pacific. Am vorbit despre acel pivot pe care Statele Unite îl fac spre Indo-Pacific, un pivot început de Barack Obama. Chiar expresia «pivotul spre Indo-Pacific» îi aparține lui Hillary Clinton. Acest plan nu a fost pus niciodată complet în aplicare, iar ceea ce face Donald Trump este să îl pună în practică.
Eu cred că, indiferent cine va fi președinte la Casa Albă după 2028, fie republican, fie democrat, această pivotare a Statelor Unite va continua. Discursul despre Europa poate avea alte nuanțe, dar politica Statelor Unite va continua. Atunci Europa trebuie să fie capabilă să gestioneze autonom anumite probleme care țin de propria securitate. Acest lucru durează, nu se poate întâmpla peste noapte.
Din fericire, trebuie subliniat că nu vorbim despre retragerea umbrelei nucleare americane, care rămâne cel mai important element al descurajării. Summitul acesta va deschide probabil ușa către o nouă reașezare și o nouă reorganizare, iar la viitoarele reuniuni vom continua implementarea deciziilor care vor fi anunțate acum”, conchide Tudor Curtifan
sursa: dcnews