Sute de proiecte fictive pentru tineri fermieri au generat un prejudiciu de milioane de euro, într-un dosar instrumentat direct de instituția europeană.
În primăvara anului 2026, un dosar de o gravitate excepțională zguduie din temelii sectorul agricol din România. O amplă anchetă privind o fraudă cu fonduri europene în Dâmbovița a fost declanșată de Parchetul European (EPPO), instituția condusă de Laura Codruța Kovesi. Această intervenție în forță scoate la lumină vulnerabilitățile sistemului de accesare a banilor europeni și modul în care programele destinate dezvoltării rurale au fost deturnate pentru îmbogățirea ilicită a unei rețele bine organizate.
Intervenția în forță a Parchetului European (EPPO)
Parchetul European, organismul independent al Uniunii Europene responsabil cu investigarea, urmărirea penală și trimiterea în judecată a autorilor infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale UE, a preluat coordonarea acestui dosar complex. Implicarea directă a EPPO subliniază amploarea și gravitatea faptelor investigate în județul Dâmbovița. Procurorii europeni din București au orchestrat o serie de percheziții și descinderi menite să destructureze o rețea care a transformat visul european al dezvoltării rurale într-o afacere penală extrem de profitabilă.
Conform datelor oficiale furnizate de anchetatori, investigația vizează nu mai puțin de 237 de proiecte agricole. Acestea au fost depuse pentru a obține finanțare nerambursabilă prin intermediul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Acest fond este un instrument financiar vital al Uniunii Europene, creat special pentru a sprijini fermele mici, pentru a încuraja instalarea tinerilor fermieri și pentru a moderniza infrastructura agricolă din statele membre. Deturnarea acestor fonduri reprezintă nu doar o pierdere financiară, ci și o lovitură directă aplicată dezvoltării economice a comunităților locale.
Cum funcționa schema de fraudare a fondurilor FEADR
Mecanismul de fraudare descoperit de procurorii europeni era unul elaborat, bazat pe falsificarea sistematică a realității din teren. În centrul acestei rețele infracționale s-ar afla un consultant autorizat, a cărui expertiză în redactarea proiectelor europene a fost folosită nu pentru a ajuta fermierii legitimi, ci pentru a eluda legea. Anchetatorii suspectează că acest consultant a întocmit și a depus la autoritățile competente documente false sau inexacte, cu scopul exclusiv de a obține ilegal finanțările europene.
Proiectele vizate de anchetă au fost depuse în numele a sute de entități juridice distincte. Printre acestea se numără persoane fizice autorizate (PFA), întreprinderi individuale (II), afaceri familiale (AF) și societăți comerciale (SRL). Actele prezentate în dosarele de finanțare ar fi fost folosite pentru a demonstra, în mod complet fictiv, îndeplinirea condițiilor stricte necesare pentru accesarea fondurilor europene. Practic, pe hârtie existau ferme prospere și tineri antreprenori dornici să investească în agricultură, în timp ce în realitate, totul era o construcție iluzorie menită să justifice încasarea banilor.
Prejudiciu uriaș și zeci de persoane implicate în rețea
Cifrele avansate de Parchetul European în acest dosar sunt de-a dreptul alarmante. Valoarea totală a finanțărilor solicitate prin cele 237 de proiecte suspecte se ridică la aproximativ 5,7 milioane de euro. Din această sumă colosală, prejudiciul deja estimat și adus bugetului Uniunii Europene depășește pragul de 3,5 milioane de euro. Acești bani, în loc să ajungă la fermierii care muncesc pământul și care au cu adevărat nevoie de sprijin pentru a-și moderniza exploatațiile, au fost deturnați către buzunarele celor implicați în schema frauduloasă.
În mediul agricol din județul Dâmbovița, zvonurile despre aceste practici circulau de ceva timp. Se vorbea intens despre anumite zone unde, în ultimii ani, au fost accesate un număr neobișnuit de mare de proiecte pe măsura „tânăr fermier” și pentru dezvoltarea fermelor mici. Cu toate acestea, până la intervenția decisivă a procurorilor europeni, nimeni nu a putut proba amploarea fenomenului. Deși numele localităților specifice sau ale persoanelor implicate nu au fost încă făcute publice oficial, impactul acțiunii EPPO a trimis deja unde de șoc în întreaga regiune.
Măsurile preventive dictate de Tribunalul București
Răspunsul autorităților judiciare a fost unul ferm și proporțional cu gravitatea acuzațiilor. În urma perchezițiilor și a audierilor, principalul suspect în acest dosar – consultantul autorizat considerat „creierul” operațiunii – a fost reținut. Ulterior, judecătorii de la Tribunalul București au admis propunerea procurorilor și au dispus arestarea preventivă a acestuia. Această măsură extremă reflectă pericolul social ridicat și riscul ca suspectul să influențeze ancheta sau să distrugă probe.
Pe lângă principalul suspect, alte trei persoane au fost plasate sub măsura controlului judiciar, având interdicții stricte pe perioada desfășurării investigațiilor. Mai mult decât atât, cercul suspecților este mult mai larg. Alte zeci de persoane sunt în prezent investigate de procurori. Acestea sunt suspectate că ar fi acceptat, în schimbul unor comisioane consistente, să își împrumute numele și identitatea pentru a fi folosite în proiectele considerate suspecte. Această complicitate, chiar dacă a fost motivată de câștiguri financiare imediate, îi transformă pe acești indivizi în piese esențiale ale angrenajului infracțional.
Impactul asupra agriculturii locale și riscurile legale
În timpul descinderilor masive din județul Dâmbovița, echipele formate din procurori europeni și ofițeri de poliție au ridicat volume impresionante de documente contabile, dosare de finanțare și dispozitive electronice. Acestea urmează să fie supuse unor percheziții informatice și expertize amănunțite, putând constitui probe esențiale și incontestabile în dosarul penal. Fiecare semnătură, fiecare factură și fiecare transfer bancar va fi analizat pentru a reconstitui întregul traseu al banilor europeni fraudați.
Cazul a depășit rapid granițele naționale, atrăgând atenția presei internaționale. Implicarea directă a Parchetului European, o instituție cu o reputație formidabilă în combaterea corupției la nivel înalt, garantează că această anchetă va fi dusă la bun sfârșit cu maximă rigoare. Dacă acuzațiile formulate de procurori se vor confirma în instanță, consecințele pentru persoanele implicate vor fi devastatoare. Conform legislației în vigoare, infracțiunile de fraudare a fondurilor europene se pedepsesc cu închisoarea de până la 10 ani, la care se adaugă confiscarea extinsă a averilor pentru recuperarea prejudiciului.
Acest dosar instrumentat în 2026 reprezintă un semnal de alarmă major pentru toți cei implicați în accesarea și gestionarea fondurilor europene. El demonstrează că vigilența autorităților a crescut semnificativ și că tentativele de fraudare a bugetului UE sunt investigate cu o eficiență fără precedent. Pentru agricultura din Dâmbovița, curățarea sistemului de astfel de practici nocive este un pas dureros, dar absolut necesar pentru a asigura o concurență loială și o dezvoltare sustenabilă pe termen lung
sursa: dambovita9