La câteva zile după ce Donald Trump a fost întâmpinat la Beijing cu o ceremonie grandioasă, cu gardă de onoare, salve de tun și copii care au fluturat steagurile Chinei și ale SUA, Vladimir Putin a sosit în China, întâmpinat cu un spectacol aproape identic. Coregrafia celor două ceremonii părea să fie intenționat oglindită, menită să demonstreze capacitatea Beijingului de a găzdui liderii de la Washington și Moscova cu aceeași grandiozitate.
Totuși, China a evidențiat subtil diferențele – Trump a fost întâmpinat la aeroport de vicepreședintele Chinei, un rol mai degrabă ceremonial, fără putere reală în structurile Partidului Comunist, în timp ce Putin a fost primit de un membru în funcție al Biroului Politic, cel mai înalt organism decizional al partidului, un semnal că China vede Moscova ca un partener de încredere.
În timpul vizitei lui Trump, Xi chiar i-a reamintit omologului american că Beijingul vede în continuare un aliat strategic puternic în Rusia. În timp ce îl primea pe Trump în Zhongnanhai, complexul conducerii comuniste deschis foarte rar oaspeților străini, Xi a subliniat caracterul exclusivist al locului. Întrebat dacă liderii străini sunt invitați des acolo, Xi a dat din cap. “Foarte rar. De exemplu, Putin a fost aici”, a spus el.
În cadrul unei declarații ulterioare, alături de Putin, Xi a afirmat că relațiile dintre China și Rusia sunt “considerate pe bună dreptate un model pentru un nou tip de relații între marile puteri”. Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a încercat să minimizeze importanța acestui mesaj și a respins ideea unei rivalități privind cele două vizite. La rândul său, consilierul principal al Kremlinului, Iuri Ușakov, a subliniat că vizita lui Putin fusese planificată cu mult înainte de călătoria lui Trump la Beijing.
Chiar dacă Moscova insistă că cele două vizite nu trebuie comparate, mesajul transmis de presa rusă este diferit, și anume că Putin a fost primit la Beijing “ca un aliat și partener de încredere”, în timp ce Trump a fost tratat ca “un rival și concurent de la care te poți aștepta la orice”. În timp ce Trump și Xi au afișat o imagine de cooperare, summitul a adus puține rezultate concrete, fără progrese majore privind exporturile de cipuri Nvidia și tarifele. În același timp, Putin a sosit la Beijing în cea mai dificilă perioadă a mandatului său. Intern, imaginea de lider puternic începe să se estompeze pe măsură ce economia Rusiei este afectată de război și sancțiunile internaționale, în timp ce forțele ruse au înregistrat puține progrese semnificative pe câmpul de luptă din Ucraina în acest an.
Din cauza problemelor economice tot mai mari, Rusia devine mai dependentă de China, iar relația dintre ele pare tot mai inegală. În acest context, războiul SUA în Iran și riscurile din Golf, inclusiv blocarea Strâmtorii Hormuz, au fost folosite de Moscova pentru a se prezenta Beijingului ca un furnizor stabil de petrol și gaze pe termen lung. Înaintea summitului, oficialii ruși și-au exprimat speranța că se vor înregistra progrese concrete în domeniul cooperării energetice, în special în privința gazoductului “Power of Siberia 2”, proiect amânat de mult timp. Totuși, nu s-a făcut niciun anunț concret privind acest subiect, iar Xi și Putin au vorbit, în termeni vagi, despre aprofundarea cooperării, Xi afirmând că cele două țări vor “exploata la maximum interconectarea resurselor”.
Din discuțiile publice de la ambele summituri a lipsit orice efort serios de a aborda războiul din Iran și cel din Ucraina. Înainte de vizita lui Putin, Financial Times a related că Xi i-ar fi sugerat în privat lui Trump că Putin ar putea ajunge să regrete războiul din Ucraina, informație respinsă atât de ministerul chinez de Externe, cât și de președintele american. De asemenea, liderul american ar fi respins o propunere a lui Xi ca China să medieze pacea dintre SUA și Iran.
Analiștii occidentali consideră că adevăratul câștigător al celor două summituri este Xi Jinping. Liderul chinez încearcă de ani de zile să se prezinte drept un om de stat global, capabil să negocieze atât cu Statele Unite, cât și cu Rusia. Faptul că a găzduit, în aceeași lună, vizite oficiale ale președintelui american și ale celui rus este văzut ca o demonstrație a influenței internaționale în continuă creștere a Chinei. În același timp, Beijingul urmărește atent dificultățile Rusiei din Ucraina. China încearcă să mențină relațiile economice și diplomatice cu Moscova, dar fără să își deterioreze complet legăturile comerciale cu Europa și Statele Unite. Deocamdată, Beijingul pare mulțumit să profite de slăbirea Rusiei și de dependența tot mai mare a acesteia de economia chineză.
Totuși, ceea ce a lipsit cu desăvârșire din ambele summit-uri a fost orice tentativă serioasă de a stinge cele două conflicte care domină politica globală. Trump a respins propunerea lui Xi ca China să medieze pacea dintre SUA și Iran. Iar în privința Ucrainei, declarația comună ruso-chineză a reiterat în termeni aproape identici cu narațiunea Kremlinului că războiul trebuie privit prin “eliminarea cauzelor sale profunde” — un limbaj care pune vina pe Occident.
sursa: biziday