Procurorii au făcut primele rețineri în dosar: inspectorul ANAF Eduard Marin, de la Direcția Regională Antifraudă Fiscală București – reținut 24 de ore de DNA. Alte 8 persoane, dintre care și șefi din ANAF – plasate sub control judiciar
DNA a făcut în această seară prima comunicare în acest caz:
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea, pentru 24 de ore, începând cu data de 30 octombrie 2025, față de inculpatul MARIN MARIUS-EDUARD, la data faptelor inspector antifraudă în cadrul A.N.A.F. – Direcția Regională Antifraudă Fiscală București, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.
La data de 31 octombrie 2025, inculpatul va fi prezentat cu propunere de arestare preventivă pentru 30 zile la Tribunalul București.
De asemenea, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile față de următorii inculpați:
ISTRATI BOGDAN, la data faptelor șef serviciu în cadrul A.N.A.F. – Direcția Regională Antifraudă Fiscală București, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și dare de mită,
AURICĂ COSTICĂ, inspector antifraudă în cadrul A.N.A.F. – Direcția Regională Antifraudă Fiscală București, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită,
IONESCU VALENTIN-GEORGE, inspector antifraudă în cadrul A.N.A.F. – Direcția Regională Antifraudă Fiscală București, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la dare de mită,
E.T. și M.A.G., administratori în fapt ai unor societăți comerciale, pentru săvârșirea a două infracțiuni de cumpărare de influență,
Z.T. și L.D., administratori ai unei societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită în formă continuată (două acte materiale),
Z.J., persoană fără calitate specială, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la dare de mită.
În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În luna noiembrie 2024, o echipă formată din inculpații Aurică Costică și Marin Marius-Eduard, inspectori antifraudă în cadrul Direcției Regionale Antifraudă Fiscală (D.R.A.F.) București, a efectuat un control la o societate comercială cu activitate în transportul alternativ de persoane, administrată în fapt de inculpații E.T. și M.A.G, în urma căruia s-au constatat o serie de nereguli.
La solicitarea inculpaților E.T. și M.A.G., în vederea sustragerii de la răspundere penală, formulată prin intermediar, o persoană din cadrul D.R.A.F. București le-ar fi promis că va interveni la inculpatul Istrati Bogdan, șeful serviciului care îi avea în subordine pe inspectorii Aurică Costică și Marin Marius-Eduard.
În acest context, în cursul lunii noiembrie, inculpatul Istrati Bogdan ar fi promis că, în schimbul sumei de 9.000 de euro, i-ar putea determina pe cei doi inspectori din subordine, inculpații Aurică Costică și Marin Marius-Eduard să soluționeze activitatea de control într-un mod favorabil, în sensul de a nu întocmi o sesizare penală cu privire la neregulile constatate.
În virtutea înțelegerii cu inculpatul Istrati Bogdan, în perioada imediat următoare, persoana respectivă din cadrul D.R.A.F București le-ar fi pretins, la rândul său, prin intermediar, inculpaților E.T. și M.A.G, suma de 75.000 de lei, în schimbul influenței pe care a lăsat să se înțeleagă că o are asupra colegilor săi, respectiv inspectorii antifraudă care efectuau controlul la societatea respectivă și că îi va determina pe aceștia să soluționeze activitatea de control într-un mod favorabil, în sensul de a nu se întocmi o sesizare penală cu privire la neregulile constatate, iar la data de 02 decembrie 2024, prin același intermediar și în scopul mai sus menționat, ar fi primit de la cei doi suma pretinsă în cuantum de 75.000 de lei.
Din această sumă, la data de 3 decembrie 2024, inculpatul Istrati Bogdan ar fi primit suma de 45.000 lei, pretinsă anterior, iar în cursul lunii decembrie 2024, a remis mai departe, suma de 20.000 lei, inculpaților Aurică Costică și Marin Marius-Eduard (câte 10.000 lei fiecăruia), în scopul finalizării controlului efectuat la societatea menționată, fără a se formula o sesizare penală.
Într-un context diferit, în cursul lunii septembrie 2025, la un control inițiat de Direcția Regională Antifraudă Fiscală București din cadrul A.N.A.F. la societatea administrată de inculpații Z.T. și L.D., s-a constatat că, la depozitele deținute de societatea respectivă, exista un plus de marfă, raportat la documentele contabile, în valoare de 160.000 lei. În consecință, depozitele respective au fost sigilate.
În perioada sfârșitul lunii septembrie – 3 octombrie 2025, inculpații Z.T. și L.D., prin intermediul inculpatului Z.J. și al inculpatului Ionescu Valentin-George, inspector antifraudă, i-ar fi promis suma de 5.000 euro unui alt inspector antifraudă (coleg al ultimului menționat), iar la data de 08 octombrie 2025, i-ar fi remis acestuia suma de 25.000 lei (echivalent a 5.000 euro), în legătură cu neîndeplinirea unui act care intra în îndatoririle sale de serviciu, respectiv de a finaliza într-un mod favorabil controlul efectuat la societatea respectivă.
Pentru a urgenta desigilarea depozitelor, la data de 13 octombrie 2025, inculpații Z. T. și L. D. i-ar mai fi remis aceluiași inspector antifraudă, în mod direct, suma de 10.000 lei.
Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpații trebuie să respecte o serie de obligații între care: să nu părăsească teritoriul României fără acordul procurorilor, să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanța de dispunere a controlului judiciar.
Inculpaților li s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
Inculpaților li s-au adus la cunoștință calitățile procesuale și acuzațiile penale, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) fac încă de dimineață percheziții și audieri într-un amplu dosar de mită din interiorul ANAF, principala instituție antifraudă a României. În vizorul DNA sunt mai mulți șefi de la Direcția Generală Antifraudă Fiscală, șefi de la Direcția Regională Antifraudă Fiscală București și inspectori antifraudă.
Potrivit surselor Gândul, în atenția anchetei DNA sunt Bogdan Istrati, șef serviciu în cadrul ANAF – Direcția Regională Antifraudă Fiscală București, și Marius Marin, inspector antifraudă în cadrul ANAF – Direcția Regională Antifraudă Fiscală București, ambii vizați de ancheta anticorupție și audiați la această oră.
Ca să prindă întreaga rețea, procurorii DNA – alături de denunțătorii și colaboratorii picați rând pe rând în acest caz – au simulat că administratorii firmelor care dăduseră inițial șpăgile funcționarilor își cer banii înapoi: „Au venit procurorii peste noi/ Dă-ne banii înapoi”.
Așa, din aproape în aproape, DNA a reușit în mai multe luni să prindă mai mulți capi din structura antifraudă iar întregul eșafodaj s-a prăbușit.
Dosarul fluviu este în ancheta operativă a DNA de 4 luni, șefii ANAF au picat în „cascadă” în plasa anchetei, iar procurorii au mers pe fir.
Este vorba despre:
- Bogdan Istrati – șef serviciu în cadrul ANAF – Direcția Regională Antifraudă Fiscală București – suspectat de trafic de influență (pentru că ar fi pretins suma 9.000 de euro) și de dare de mită ( suma 20.000 de lei).
- Costică Aurică – inspector antifraudă în cadrul ANAF – Direcția Regională Antifraudă Fiscală București, suspectat de luare de mită în valoare de 10.000 de lei.
- Marius Marin – inspector antifraudă în cadrul ANAF – Direcția Regională Antifraudă Fiscală București, suspect de luare de mită, care ar fi primit suma de 10.000 de lei.
- George Valentin Ionescu – inspector antifraudă în cadrul ANAF – D.R.A.F. București – suspect de complicitate la dare de mită (suma de 5.000 de euro).
De unde a plecat ancheta DNA?
Dosarul întocmit de DNA ar fi pornit în luna iunie a acestui an, de la un denunț al unei persoane – Mihai Goagă – care era prieten cu cei care făceau activități de ride sharing și nu voiau să fie controlați de autoritățile fiscale.
Mihai Goagă ar fi mărturisit în fața procurorilor DNA că – în 2023 și 2024 – ar fi protejat alte 2 societăți comerciale ca să nu fie controlate de ANAF și să nu fie vizate de plângeri penale care să ajungă în fața anchetatorilor.
În schimbul acestor „favoruri”, administratorii firmelor ar fi dat mită unor oameni din ANAF: 10.000 de euro în 2023 – pentru 2 firme – și 15.000 de euro în 2024 pentru alte 2 firme.
O parte din bani – potrivit denunțurilor ajunse pe masa DNA – ar fi ajuns la doi șefi ai echipelor de control din ANAF. Bogdan Istrati, șef serviciu din cadrul ANAF – Direcția Regională Antifraudă Fiscală București, ar fi primit 9.000 de euro, iar un alt cap din ANAF ar fi încasat 6.000 de euro.
Anchetă în cascadă, mită în cascadă
După ce DNA a mers pe fir, o parte din greii controalelor din ANAF au început să colaboreze cu procurorii și fiecare la rândul său să dea pe altcineva în „primire”. Astfel că DNA a mers și mai departe în anchetă.
- Ofițeri sub acoperire ai DNA ar fi ajuns inițial cu denunțătorul la primul șef din ANAF, care ar fi picat în „lanțul șpăgilor” înghițind gălușca: „Au venit procurorii peste noi/ Dă-ne banii înapoi”.
- Șeful din ANAF a dus anchetatorii la al doilea cap din instituție și a spus aceeași poveste: „Ne trebuie banii înapoi/ Dați banii înapoi” la firme că „protecția” n-a “ținut”.
Situația s-a repetat de mai multe ori, astfel încât DNA a ajuns să probeze 5 spețe de acest gen, iar mai mulți șefi din ANAF au picat în plasa anchetatorilor.
- Astfel, șeful serviciului de control din ANAF – Direcția Antifraudă București – Bogdan Istrati a intrat în „plasa” DNA. Lângă el – în același „coș” – sunt și Costică Aurică – inspector antifraudă în cadrul A.N.A.F. – Direcția Regională Antifraudă Fiscală București, Marius Marin – inspector antifraudă în cadrul A.N.A.F. – Direcția Regională Antifraudă Fiscală București și George Valentin Ionescu – inspector antifraudă în cadrul A.N.A.F. – D.R.A.F. București.
Cazul merge mai departe: Inspectorii ANAF prinși au dus procurorii DNA la chinezii din Dragonul Roșu. Și așa… DNA a ajuns la cazul „Shanghai”
În paralel, unul dintre șefii din ANAF care a fost prins de procurori a pus pe masa celor din Știrbei Vodă un alt caz de corupție.
„Capul” ANAF ar fi relatat că este căutat de un alt om din instituția antifraudă – George Valentin Ionescu – inspector antifraudă în cadrul ANAF – D.R.A.F. București – în legătură cu o „marfă în plus” a unor cetățeni chinezi, în valoare 160.000 de lei, aflată în complexul Dragonul Roșu.
DNA a mers și pe acest fir, i-a luat în vizor pe cetățenii Zheng Tingting și Li Danhui, de origine chineză, și a aflat că sunt nepoții lui Zhang Jianjun, zis „Mihai”, patronul bordelului „Shanghai” din celebrul caz relatat pe larg în presă.
Potrivit unor surse, George Valentin Ionescu, unul dintre inspectorii antifraudă din ANAF ar fi direcționat procurorii spre povestea cu cetățenii chinezi, după ce chiar el a căzut în capcana DNA. Ulterior, și chinezii ar fi pățit același lucru. Și ei au picat pe flagrant, înghițind aceeași poveste: „Dă-ne banii înapoi”.
Povestea nu se termină aici. Unchiul chinezilor – Zhang Jianjun, celebrul personaj din dosarul Shanghai – ar fi recunoscut că nepoții săi dădeau șpagă autorităților fiscale, dar a ținut să precizeze că mita nu era din banii lui.
În finalul acestui dosar „epopee”- șpagă prin ANAF – DNA s-a ales cu 3 acțiuni în flagrant, mai multe acorduri de recunoaștere a vinovației, mai mulți colaboratori în caz, 5 șefi din ANAF prinși în ancheta anticorupție și, în total, 10 suspecți și inculpați.
Topul șpăgilor primite de funcționarii ANAF în acest dosar: 10.000 euro (2023), 22.000 euro (2024)
„Lanțul slăbiciunilor” de la ANAF a avut ca punct de pornire perioada 2022-2025, atunci când mai multe persoane s-ar fi implicat, potrivit DNA, în activități de transport alternativ, prin intermediul unor societăți comerciale înființate pe numele unor apropiați.
- În urma anchetei s-a stabilit că aceștia nu ar fi declarat o parte veniturile obținute.
- Mai mult, nu ar fi fost încheiate nici contracte de muncă cu angajații (șoferii).
- Totodată, nu ar fi fost declarate veniturile obținute de șoferi și nu s-ar fi plătit nici contribuțiile salariale la bugetul de stat, prejudiciul fiind unul semnificativ.
În anul 2023, administratorii firmelor controlate de ANAF ar fi dat o șpagă de 10.000 euro. În luna decembrie a anului 2024, după ce – inițial – Bogdan Istrati ar fi cerut o șpagă de 9.000 de euro, ar fi plusat și ar fi pretins o șpagă de 15.000 de euro.
Potrivit surselor judiciare, această sumă – 75.000 lei, echivalentul a 15.000 euro – a fost „predată” de administratorii firmelor controlate de inspectorii antifraudă la începutul lunii decembrie a anului 2024.
Suma din luna decembrie 2024 a fost defalcată astfel:
- O parte din bani – 45.000 lei (15.000 euro)– ar fi ajuns chiar la Bogdan Istrati, șef serviciu în cadrul Direcției Regionale Antifraudă București.
- Acesta ar fi dat mai departe, către inspectorii antifraudă care au efectuat controlul – Costică Aurică și Marius Marin – suma de 20.000 lei, câte 10.000 lei pentru fiecare.
În cazul mitei date de cetățenii chinezi de la Dragonul Roșu, în luna octombrie a acestui an, inspectorul antifraudă care a efectuat „controlul” ar fi primit 35.000 lei (7.000 euro).
- O primă tranșă de 25.000 lei (5.000 euro).
- Tranșa a doua – 10.000 lei (2.000) – pentru ca inspectorul antifraudă să urgenteze finalizarea controlului.
Încadrările DNA în această speță vizează presupuse fapte de trafic de influență, cumpărare de influență, luare de mită, dare de mită, complicitate la dare de mită – majoritatea în legătură cu diverse controale care NU trebuiau făcute la unele firme sau activitățile de control să se soluționeze favorabil, astfel încât să nu se facă sesizări penale cu privire la neregulile găsite.
- sursa: gandul