II. Constrângeri şi repere în elaborarea planurilor-cadru
Planurile-cadru propuse reflectă constrângerile legislaţiei naţionale (inclusiv prin unele discipline şi teme stabilite prin lege) şi bunele practici europene/internaţionale, adaptate însă contextului naţional.
Din perspectiva Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, au fost identificate toate prevederile care privesc direct şi indirect curriculumul naţional şi proiectele rezultate reflectă aceste elemente precizate de lege. În acest sens, au fost multiple provocări în realizarea proiectelor planurilor-cadru, menţionând ca schimbări majore de care s-a ţinut cont în regândirea sensului dat segmentului trunchi comun, cu impact direct asupra planurilor-cadru, precum şi o nouă viziune asupra învăţământului tehnologic, prin absorbţia învăţământul profesional în cadrul celui liceal tehnologic, cu posibilitatea de finalizare a parcursului educaţional, fie după 3 ani de studiu, corespunzând nivelului de calificare 3 CNC, fie după 4 ani de studiu, nivel de calificare 4 CNC. Proiectele planurilor-cadru pentru învăţământul liceal tehnologic au fost realizate cu implicarea reprezentanţilor mediului economic şi s-a avut în vedere inclusiv generalizarea învăţământului dual la întreg parcursul liceal tehnologic, ca formă de organizare a procesului educaţional, într-un parteneriat dintre unităţile de învăţământ liceal tehnologic şi operatorii economici. Din punct de vedere al planurilor-cadru generale, învăţământul tehnologic nu implică diferenţieri între cele două forme de organizare, clasic şi dual. Rămâne ca Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT) să dezvolte planurile de învăţământ aferente domeniilor şi calificărilor profesionale, în etapa imediat următoare consultării publice.
”În fine, luându-se în calcul faptul că tot mai mulţi absolvenţi de studii superioare vor avea dublă specializare, în viitor putem gândi integrări în arii disciplinare mai largi, dincolo de disciplinele specific definite acum prin legislaţie”, a adăugat ministrul Educaţiei.
III. Principii în elaborarea planurilor-cadru
(1) Impact pozitiv asupra elevilor printr-un cadru educaţional care să asigure cultură generală, cultură de specialitate şi cultură de interes personal, în contextul celor opt competenţe-cheie, pentru a forma absolvenţii ca specialişti şi buni cetăţeni, oameni mai fericiţi, pregătiţi pentru a se integra pe piaţa muncii şi/sau pentru a-şi continua studiile. În acest demers trebuie atenţie la suportul necesar pentru cadrele didactice (şi personalul asociat) şi deschidere spre părinţi, autorităţi locale şi societate.
– Trunchiul comun (50%), prevăzut în legislaţie, asigură competenţele de bază (cultură generală) şi contribuie la formarea competenţelor-cheie (inclusiv la alfabetizarea funcţională). Ponderea sa scade de la clasele IX/X (65%) la clasele XI/XII (35%). Reprezintă suport fix pentru cultura generală. Majoritatea disciplinelor/temelor sunt în legătură cu examenul naţional de bacalaureat (obligatorii/la alegere). Trunchiul comun include 15 discipline la fiecare dintre clasele IX/X (la care se adaugă, după caz, limba şi literatura maternă), distribuite în toate cele 7 arii curriculare, respectiv 9 discipline la fiecare dintre clasele a XI/XII (la care se adaugă, după caz, limba şi literatura maternă), distribuite în 5 arii curriculare (vezi Anexa 1 inclusă în prezentul mesaj).
– Curriculumul de specialitate (35%), ca dezvoltare inovativă, asigură competenţele de specialitate, generale şi specifice, proprii unui profil şi unor specializări/calificări profesionale, înlocuind segmentul reprezentat de curriculumul diferenţiat, prezent în actualele planuri-cadru în vigoare, aducând şi aport la formarea competenţelor-cheie. Ponderea sa creşte de la clasele IX/X (25%) la clasele XI/XII (45%). Este suport semiflexibil pentru cultura de specialitate şi include două componente: (1) componenta fixă (între 77-100%, reprezentând 8-13 ore) şi (2) componenta flexibilă (între 0-23%, reprezentând 0-3 ore, care pot personaliza specializarea); procentele de 0% şi 100% se referă la filierele vocaţională şi tehnologică, unde curriculumul de specialitate este fix, odată aleasă filiera/specializarea. Unele discipline/teme sunt în legătură cu examenul naţional de bacalaureat (obligatorii/la alegere).
– Curriculumul la decizia elevului din oferta şcolii (15%) este prevăzut în legislaţie şi înlocuieşte segmentul curriculum la decizia şcolii, existent în planurile-cadru în vigoare. Contribuie la competenţele şi atributele absolventului, prin suport flexibil pentru nevoi şi interese personale de învăţare. Ponderea sa creşte de la clasele IX/X (10%, reprezentând 1-3 ore) la clasele XI/XII (20%, reprezentând 5-8 ore). Pentru filiera teoretică, decizia se face flexibil în cadrul specializărilor (până la nivel de unitate şcolară). Pentru filiera teoretică, decizia se face flexibil în cadrul filierei, iar pentru filierele vocaţională şi tehnologică, decizia se face prin alegerea specializării/calificării profesionale (cu o componentă semiflexibilă la nivel vocaţional).
(2) Echilibru între standardizări şi flexibilitate:
– Standardizarea structurii anului şcolar:
- Acelaşi număr de săptămâni, indiferent de filieră (36), cu un număr mai mic de săptămâni pentru clasa a XII-a (34);
- Se menţine organizarea anului şcolar pe 5 intervale de cursuri;
- Se menţin programele naţionale: Săptămâna verde (1 săptămână) şi Şcoala altfel (1 săptămână), incluse în cele 36/34 de săptămâni.
– Abordarea unitară a numărului săptămânal de ore:
- Număr maxim de ore săptămânal recomandat/propus – 30 (în medie, cu excepţii pentru unele trasee educaţionale specifice).
– Flexibilitate curriculară şi orară (inclusiv prin organizări modulare).
(3) Oportunitate de eficientizare şi de dezvoltare a întregului sistem:
Prin această propunere de reorganizare (1) numărul de zile de şcoală este 180 la clasele IX/XI, respectiv 170 la clasa a XII-a, iar (2) numărul de ore pe an ajunge la 1080 la clasele IX/XI, respectiv 1020 la clasa a XII-a.
”Dacă scădem şi cele două săptămâni dedicate programelor naţionale, în general activitatea de predare-învăţare este una care se înscrie în limitele europene, lucru important considerând şi faptul că unele discipline şi teme au fost impuse prin lege, nu prin opţiuni curriculare derivate din analizele de specialitate, ceea ce încarcă inevitabil planul-cadru. În fine, cu scopul de a reduce psihopedagogic încărcătura informaţională, până la 25% din orele dedicate unei discipline vor fi gândite prin programe care să ţintească activităţi de consolidare şi aplicabilitate a cunoştinţelor, inclusiv activităţi remediale”, a mai arătat Daniel David.
Potrivit sursei citate, în principiu s-a avut în vedere să nu existe o afectare negativă în ansamblul normelor titularilor de la nivelul întregului învăţământ liceal. Impactul estimat asupra resursei umane este unul uşor pozitiv, în ansamblu, anticipându-se o creştere a numărului de norme între 1,08% şi 4,86% (în condiţiile utilizării întregului buget de ore alocat de CDEOŞ). Creşterea numărului de norme se înregistrează în principal la învăţământul tehnologic, pentru cadrele didactice cu norme constituite din discipline de specialitate şi modulele de pregătire, dar şi cu o scădere aici a numărului de norme pentru profesorii care predau disciplinele de trunchi comun. Un impact uşor pozitiv se înregistrează şi în ansamblul filierei teoretice, mai ales când în cadrul unităţii există un echilibru al tipului de clase pe cele patru specializări. Chiar dacă poate exista un oarecare impact negativ asupra normelor din învăţământul vocaţional liceal, acesta este redus, sub 2% din totalul normelor estimate.
”De asemenea, considerându-se implementarea treptată, începând cu anul şcolar 2026-2027, impactul poate fi manageriat, astfel încât să reprezinte cu adevărat o oportunitate de eficientizare şi de dezvoltare în carieră, în final în beneficiul elevului. În fine, voi avea în vedere ca, pe perioada consultării publice, când se vor contura anumite perspective de îmbunătăţire a proiectelor, ca urmare a propunerilor constructive primite, să avem întâlniri cu sindicatele reprezentative la nivel de ramură pentru a analiza împreună impactul asupra resursei umane şi identificarea unor strategii comune care să răspundă nevoilor sistemice”, a continuat el.
IV. Implementarea noului curriculum pentru învăţământul liceal
În baza elaborării şi aprobării tuturor elementelor curriculumului naţional – planuri-cadru de învăţământ, programe şcolare, standarde naţionale de evaluare -, prima generaţie de elevi, absolvenţi ai învăţământului gimnazial, va debuta studiul pe noul curriculum liceal începând cu elevii clasei a IX-a din anul şcolar 2026-2027. Aceşti elevi vor reprezenta şi prima promoţie care vor susţine noul examen naţional de bacalaureat, prevăzut în Legea 198/2023.
Elevii care vor fi în clasele a X-a – a XII-a/a XIII-a, în anul şcolar 2026-2027, vor continua studiul pe actualul curriculum liceal până la finalizarea parcursului liceal.
V. Echipa de referinţă în perioada consultărilor publice/dezbaterilor naţionale:
Viziune şi elemente de strategie
– Daniel David, Ministrul Educaţiei şi Cercetării
Elemente de viziune şi strategie
– Bogdan Cristescu – Secretar de Stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării
– Sorin Ion – Secretar de Stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării
– Kallos Zoltan – Secretar de Stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării
– Ionel-Florian Lixandru – Secretar de Stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Elemente de viziune şi strategie, precum şi aspecte operaţional-tehnice (inclusiv analize de impact)
– Bogdan Cristescu – Secretar de Stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării (bogdan.cristescu@edu.gov.ro – pentru relaţii cu presa pe acest subiect)
– Gabriel Vrînceanu – Şeful Serviciului Dezvoltare Curriculum, Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie (gabriel.vrinceanu@rocnee.ro – pentru relaţii cu presa pe acest subiect)
– Comisia de elaborare a proiectelor planurilor-cadru aprobată prin Ordinul de ministru nr. 6.739/29.11.2023
Planurile-cadru pentru trasee specifice precum cele din învăţământul în limba minorităţilor naţionale, învăţământul liceal special, învăţământul liceal cu frecvenţă seral/redusă, învăţământul bilingv, inclusiv cel organizat în baza acordurilor guvernamentale bilaterale, programul „A doua şansă” şi cele corespunzătoare alternativelor educaţionale vor fi elaborate pornind de la forma finală a planurilor-cadru, ca rezultat al consultării publice şi al dezbaterilor naţionale. În acest sens, în termenul de aprobare menţionat (mai 2025) vor fi incluse, pe lângă cele 36 de planuri-cadru şi cele care vor fi elaborate pentru învăţământul liceal în limba minorităţilor naţionale. Ulterior va fi prioritizată şi aprobarea planurilor-cadru pentru celelalte trasee specifice: învăţământul liceal special, învăţământul liceal cu frecvenţă seral/redusă, învăţământul bilingv, inclusiv cel organizat în baza acordurilor guvernamentale bilaterale, programul „A doua şansă” şi cele corespunzătoare alternativelor educaţionale.